Hierdie pos is 'n uitstekende geleentheid om oor die ISI-stelsel te skryf, wat ek vir 'n baie lang tyd aan 'n vriend belowe het. Maar dit is ook 'n geleentheid om te hersien hoe goed geskiedenis rym (of sleg). 'n Paar jaar gelede, omtrent twee, Ek het dit by 'n meubelwinkel gesien, waarskynlik Kika, 'n boek in Duits oor Ignaz Semmelweis. Dit was in Duits, so in Duitssprekende lande, waarskynlik in Oostenryk, dit het nie verkoop nie. Dis wat ek doen, Ek vat die boeke wat nie aan meubelwinkels verkoop word nie. Ek wou dit koop, maar dit kon nie gedoen word nie. Ek het dit met moordgedagtes in my hand gehou, reg voor die kameras. Toe ek die tweede keer daarvoor gaan vra het, dit was nie meer nie, hulle het ander boeke gesit of ek het nie meer geweet waar om dit te soek nie. Ek is selfs nou spyt daaroor. Dat ek lanklaas 'n Duitse boek gelees het, daarby is die verhaal van Ignaz Semmelweis baie pynlik en wys eintlik hoe wetenskap werk, veral die mediese wetenskap, maar nie net nie. Die Hongaarse dokter Semmelweis (1818-1865) het 'n buitengewone ontdekking gemaak in 'n era toe kieme en hoe hulle siektes veroorsaak onbekend was (hoewel idees oor hul bestaan uit die Middeleeue dateer, vanaf die tyd van die swart dood). Die eerste mikroskope het 'n paar klein organismes uitgelig wat in die water geslinger het, maar steeds is aansteeklike siektes geproduseer deur ... miasmas, volgens amptelike wetenskap.
Wat doen Semmelweis?? Observă ca în spitale, moedersterfte was van 3 keer meer gereeld as in die geval van geboorte by vroedvroue. Puerperale koors was die oorsaak van dood vir hierdie vroue, en deur hande te was met 'n spesiale oplossing (nou onbenullig, gebaseer op chloor), deur hom ontwikkel, die voorkoms daarvan is verminder tot minder as 1%. Ignaz het ook 'n boek daaroor geskryf. En gepubliseer. Maar wat maak dit saak? Hy is deur die mediese elite van die tyd gespot. Hy het ’n senuwee-ineenstorting gehad en in ’n kranksinnige-asiel beland, unde după 14 dae het hy gesterf as gevolg van gangreen wat veroorsaak is deur die slae wat deur die wagte toegedien is.
Pare dincolo de tragedie? Die ironie van die noodlot, om te sterf aan wat jy prakties kon verhoed het! Hoe die wêreld gelyk het voor antibiotika? Ce însemna atunci o infecție? Die grimering vir gruwelflieks is nou belaglik in vergelyking met die werklikheid destyds.
Dit is hoe dit gaan as jy probeer om goed te doen, as jy met nuwe idees vorendag kom. Selfmoord of waansin. Ek weet nie wat is erger nie. Maar die seerste ding is dat daar invloedryke mense is wat 'n dokter bespot wat net sê dit is moontlik, wat hy op universiteit geleer het, maar ook uit die alledaagse praktyk, verminder die frekwensie van ernstige gevolge van 'n virusinfeksie deur inflammasie te bestuur. Ek bedoel, moenie met ontdekkings vorendag kom nie, maar om dit wat jy op skool geleer het toe te pas. Wat doen dr. Groșan?, miskien met ander stowwe met soortgelyke effekte, sommige dokters in Afrika doen dit waarskynlik, Indië of ander lande sonder eise, unde se pare că efectele covid nu sunt atât de dureroase ca la noi. Dit is nie net dat daar meer jong mense daar is nie, e mai cald etc. Gemeenskapsorg is baie sterker daar, verder as ander faktore. Moașele din poveste adică… Și nu atâtea somități care sa spună medicilor și farmaciștilor ce să facă în cele mai mici amănunte cazul unui virus de răceală muntant. Asta în condițiile în care ieri l-am auzit pe Andrei Baciu că nu știa că există substanțe care ar putea combate furtuna citokinică.
„În atenția colegilor din presa, un pont de investigație:
Cum știi că un medic e cu adevărat un cercetător și nu un impostor care se plimbă pe la televizor pretinzând că are un tratament minune?
Baie eenvoudig. Trebuie să aibă în CV publicații științifice, adică articole cu câteva caracteristici obligatorii:
1. Idee originală și protocol de cercetare
2. Studii în condiții controlate strict
3. Geverifieerde gevolgtrekkings
4. Opinii ale altor medici reputați, într-un proces numit „peer review” care certifică calitatea știintifică a materialului.
Am căutat de curiozitate să vad care e activitatea științifică a doamnei Flavia Groșan, byvoorbeeld.
Am găsit un singur articol din 2011, publicat în Jurnalul de Chimioterapie Microbială Oxford. Dit is nie haar studeerkamer nie, ci al unui medic din străinătate. La care ea a participat, alături de alte câteva zeci de cadre medicale, din care destui români.
În el, medicii au dat două antibiotice pacienților cu pneumonie și au urmărit efectele. Doamna Groșan a avut probabil câțiva pacienți înrolați și a trimis datele cercetătorilor din străinătate care au scris articolul.
https://academic.oup.com/…/66/suppl_3/iii19/669346…
Asta e activitatea ei științifică într-o publicație reputată globală pe care am putut s-o găsesc. E menționată la „și alții care ne-au ajutat” într-un singur articol. Nu mă îndoiesc însă că mai are și alte articole publicate în România, căci aici avem o groază de reviste medicale de nișă, cu impact științific real de obicei redus.
Însă ca om de știință reputat și care contează… ei bine, putem spune destul de simplu că doamna Groșan nu a depășit Bihorul în mod semnificativ.
Deci, dragi colegi din presă, 'n brug: Dacă vreți să aflați câte parale face în lumea științifică unul dintre medicii care apar la televizor, căutați-i numele în Google Scholar. E varianta motorului de căutare care indexează articolele științifice care contează cu adevărat. Mai sunt utile și PubMed sau ResearchGate.
Vă las plăcerea să descoperiți acolo și operele științifice ale Adinei Alberts, byvoorbeeld. Wenk: dit gaan baie moeilik wees...)
Cu plăcere.”
