Saptamana trecuta a fost gay fest. Altadata scriam despre acest eveniment, vorbind despre drepturile homosexualilor. Acum cred ca o s-o fac dintr-o alta perspectiva si o sa le aduc si critici. E vorba insa de mai mult libertarianism (liberalism nu ar fi termenul cel mai potrivit, se pare ca naste confuzii).
Abordarea miscarii gay-lesbi, de fapt lesbi-gay, mi se pare gresita. Mai precis filosoful Francez Pierre Bourdieu are cumva aceasta parere pe care o impartasesc. Dincolo de faptul ca miscarea persoanelor cu alta orientare sexuala discrimineaza femeile homosexuale, despre ele se vorbeste mult mai putin, desi drepturile lor sunt cele mai incalcate, acest stil de a pune problema nu face altceva decat sa mentina si sa intareasca actuala stare de fapt. Adica familia patriarhala, o institutie discriminatorie pentru femei. Militand pentru accesul la a se casatori dupa toate normele societatii, gay-i nu fac altceva decat sa ceara si ei o felie din placinta patriarhala, sa se bucure de toate avantajele ei. Vor sa fie si ei „barbati”, sa se bucure de ce se bucura alti barbati, chiar daca au alta orientare sexuala.
O alta atitudine, „mai democratica” , care sa vina in continuarea eforturilor feministelor, ar fi aceea de a modifica si restructura familia patriarhala, inlocuind-o cu o alta institutie, la care sa aiba acces orice adulti, indiferent de sex si orientare sexuala, care vor sa convietuiasca. Sigur, constructia ei sa fie facuta pe alte baze.
De asemenea, apartenenta la un sex sau altul sa fie golita de continutul social, sexul sa devina un amanunt pentru medici, geneticieni sau politie, cum e culoarea parului. Rolurile asociate traditional cu un sex sau altul ar trebui sa dispara, pentru ca ele in cea mai mare parte, tin de traditie, nu de biologie. Sigur, hormonii sexuali au un rol, dar cum diferentele dintre indivizii de acelasi sex in privinta profilelor hormonale, a calitatilor, este foarte mare, trebuie sa ne ferim ca acest aspect sa devina baza de discriminare.
Pana ce si vestimentatia asociata traditional unui anumit sex ar trebui sa dispara, in sensul ca un barbat care se imbraca in haine de femeie sa nu fie catalog gay sau trans, ca detectivul heterosexual din Twin Peaks care umbla in haine de femeie. A fost interesanta reactia lui Mika, artistul care a ales sa se exprime intr-un mod inedit, iar la intrebarea daca e gay, a raspuns ca e treaba lui cu cine se culca. Ne putem exprima cum vrem, fara ingradirea data de sex. Ceea ce li se reproseaza gay-ilor este poate o anumita uniforma comportamentala, a preocuparilor, a felul de a vorbi, atitudine care creaza o reactie de evitare din partea barbatilor hetero, chiar daca poate le-ar placea s-o adopte. Inteleg nevoia de apartenenta a barbatilor gay, dar ei vor sa apartina unui club select, de barbati care fac sex cu alti barbati, nu de persoane pentru care sexul e irelevant.
Poate atitundinea acestei comunitati se va schimba. Filosofii ar putea avea un rol in acest sens. Chiar la noi in tara exista filosofi care vorbesc despre androgenitate, curent a carui reprezentanta este Ilinca Bernea. Dincolo de anumite limite stricte, biologice, imaginea legata de un sex sau altul, de o orientare sexuala sau alta, ar trebui sa dispara. Desi imi place sa conduc, vad in spatiu, dar nu am abilitati verbale, din nefericire nu sunt lesbiana:)