„Civilizația foametei”
Această carte abordează evoluția umană dintr-un unghi cu totul nou. জেনেটিক ডেটার সমৃদ্ধ ইনভেন্টরির উপর ভিত্তি করে, জৈব রসায়ন, আণবিক জীববিজ্ঞান, নিউরোলজি, dar și etologie, socio-biologie, জীবাশ্মবিদ্যা, ইতিহাস, aduce în discuție o ipoteză originală a umanizării.
Unde se poate găsi această carte
বই সম্পর্কে
Fără a avea pretenția de a se constitui într-o nouă teorie a umanizării, decizie care aparține cititorilor, această ipoteză încearcă să răspundă la unele întrebări legate de umanizare, cum ar fi apariția unor caractere specific umane, dar și să ofere soluții la unele probleme de patologie umană, tratate prin prisma particularităților evoluției umane.
এছাড়াও, ipoteza pe care se bazează această carte oferă noi direcții de cercetare în mai multe domenii ale biologiei și științelor medicale. ডারউইনবাদ সম্প্রতি সাধারণ মানুষের কাছে গ্রহণযোগ্যতার সংকটের মধ্য দিয়ে যাচ্ছে, a cărei consecință este ascensiunea teoriilor creaționiste și a designului inteligent. এই অনুমান ডারউইনবাদের পরিপূরক, încercând să explice unele noi descoperiri care aparent contrazic evoluționismul.
Deși conține date de strictă specialitate, কাগজ, বেশিরভাগ অংশের জন্য, এটি সাধারণ জনগণের কাছে অ্যাক্সেসযোগ্য একটি ভাষায় লেখা. এটি জীববিজ্ঞানীদের সম্বোধন করা হয়, চিকিত্সক, dar și tuturor cititorilor interesați de misterele evoluției.
Întrebări și răspunsuri
Credeți că:
মানুষ সবচেয়ে মোটা প্রাইমেট
Pentru că puiul său se naște neajutorat, de aceea are nevoie de căldură, এবং চর্বি স্তর, considerabil fata de cele existente la alte primate înrudite, are rolul de a-l apăra de frig în savană? (varianta oficială în știință la ora actuală)
মেয়ার, ই., ব্যাকটেরিয়া থেকে মানুষ – evoluția lumii vii, মানবতা, 2004 p.308-309
Sau pentru că a existat o perioadă în evoluția sa în care a trăit într-un mediu semiacvatic, এবং সামুদ্রিক স্তন্যপায়ী প্রাণীদের একটি যথেষ্ট চর্বি স্তর আছে, pe care și-l păstrează tot anul, মৌসুমী না, ca animalele care hibernează (teoria acvatică a umanizării, neoficială, contestată în știință)?
মরগান, এলাইন (1997). জলজ এপ হাইপোথিসিস. স্যুভেনির প্রেস।আইএসবিএন 0-285-63377-5.
মরিস, D.,নগ্ন বানর: A Zoologist’s Study of the Human Animal ম্যাকগ্রা-হিল কোম্পানি, 1967
Puiul de om este atât de neajutorat față de puii altor primate
Pentru că selecția a favorizat un creier mai mare, de fapt inteligența pe care o presupunea acesta? Creierul a crescut foarte mult înainte de naștere, dar creșterea lui nu putea sa aibă loc decât până la un punct. Punctul acela era reprezentat de canalul de naștere, limitat la rândul sau de mersul biped, în sensul că dacă ar fi fost mai mare, atunci capacitatea de a merge biped ar fi fost afectată. তারপর শিশুটি একটি অকাল সঙ্গে 17 সোমবার, continuându-și creșterea cu un ritm similar celei din viata intrauterină, de fapt continuându-și viața intrauterină după naștere, ajungând ulterior la stadiul de dezvoltare atins de puiul de cimpanzeu la naștere.
মেয়ার, ই., ব্যাকটেরিয়া থেকে মানুষ – evoluția lumii vii, মানবতা, 2004 p.308-309
Talia strămoșilor omului a crescut de la Australopithecine, তারপর হোমো গণে (লোকটা উঠে দাঁড়াল) și până la omul actual
Tot datorită creșterii creierului ? একটি বড় মস্তিষ্কের জন্য, bebelușul era mai mare, তাই মা বড় হয়েছে. A devenit mai mare pentru ca sa aibă forță de a-l ține în brațe. Tot din această cauză, যৌন দ্বিরূপতা (în cazul ăsta, diferența de înălțime dintre femele și masculi) Australopithecines তুলনায় কমেছে.
মেয়ার, ই., ব্যাকটেরিয়া থেকে মানুষ – evoluția lumii vii, মানবতা, 2004 p.308-309/
Omul și-a pierdut blana
Tot datorită creșterii creierului? একটি বড় মস্তিষ্কের জন্য, bebelușul era mai mare, তাই মা বড় হয়েছে. A devenit mai mare ca să aibă forța de a-l ține în brațe. Tot din această cauză, যৌন দ্বিরূপতা (în cazul ăsta, diferența de înălțime dintre femele și masculi) s-a diminuat față de Australopithecine.
মেয়ার, ই., ব্যাকটেরিয়া থেকে মানুষ- evoluția lumii vii, মানবতা, 2004 p.308-309
Omul trăiește mai mult decât cimpanzeul
Pentru că are nevoie să învețe mai mult timp. Un factor de selecție a fost acela dat de vânătoare, ale cărei practici sunt dificile și necesită mai multe decenii pentru asimilare. Adică omul trăiește mult pentru că învățarea vânătorii a selectat indivizii care trăiesc mai mult, prin asta fiind mai buni vânători. Pentru comparație, আলবার্ট আইনস্টাইন ছিলেন 26 de ani când a început să-i învețe pe alții Teoria Relativității, deși pe el nu l-a învățat nimeni.
ফিঞ্চ, গ. E.,. স্ট্যানফোর্ড, গ. খ. Meat-adaptive genes and the evolution of slower aging in humans, জীববিজ্ঞানের ত্রৈমাসিক পর্যালোচনা, মার্চ 2004; 79 (1)
Omul are o creștere mai lentă, o maturizare mai lentă, অন্য কথায়, o viață mai lentă, শিম্পাঞ্জির তুলনায় pentru că o creștere mai lentă e asociată cu un creier mai mare? প্রকৃতপক্ষে, există anumite corelații între cele două fenomene. Dar creșterea lentă ar fi permis învățarea mai îndelungată, acumularea de cunoștințe pentru mai mult timp.
মরিস, D.,নগ্ন বানর: A Zoologist’s Study of the Human Animal ম্যাকগ্রা-হিল কোম্পানি, 1967
Și dacă vă închipuiți că asta e tot, încă o idee:
Menopauza a apărut la om
Pentru ca bunicile să se poată dedica educației nepoților, învățându-i astfel să culeagă rădăcini (deși creșterea fitness-ului, adică a capacității de a avea urmași viabili trebuie să fie rezultatul selecției naturale, avantajele selective în asta se măsoară)? তাত্ত্বিক, într-adevăr, investirea în nepoți sau alte rude conduce la perpetuarea propriilor gene, dar educația unui copil trebuia să fie pe atunci extrem de costisitoare.
হকস, কে., ইত্যাদি, ঠাকুরমা, মেনোপজ, and the evolution of human life histories. Proc Natl Acad Sci U S A 1998;95:1336-1339
Vreți o teorie care să răspundă în același timp la toate aceste întrebări? Și în câteva fraze, (de fapt în câteva cuvinte, frazele vin pentru explicații) fără ipoteze și postulate ajutătoare? Dacă nu ați devenit deja creaționiști, așa ceva se găsește în ”Civilizația foametei – o altă abordare a umanizării”. Evoluție 100%. তবে, e o știință nouă, teoria lui Darwin abia de la anul va împlini 150 de ani de la publicare. Dacă medicina ar fi atât de tânără, am recomanda încă sângerarea pentru tot felul de maladii. Trebuie să dăm șanse unei științe care este încă în leagăn, dar nu trebuie să rămână acolo. E timpul ca și în evoluție să se inventeze… অ্যান্টিবায়োটিক.