Questu post hè una excelente opportunità per scrive nantu à u sistema ISI, ciò chì aghju prumessu à un amicu per un tempu assai longu. Ma hè ancu l'uppurtunità di riviseghjà quantu rime a storia (o male). Qualchi anni fà, circa dui, L'aghju vistu in una tenda di mobili, probabilmente Kika, un libru in tedesco nantu à Ignaz Semmelweis. Era in alimanu, cusì in i paesi di lingua tedesca, probabilmente in Austria, ùn avia micca vendutu. Hè ciò chì facciu, Pigliu i libri chì ùn vendenu micca à i magazzini di mobili. Vuliu cumprà, ma ùn si pudia fà. L'aghju tenutu in manu cù pinsamenti assassini, ghjustu davanti à e camere. Quandu sò andatu a seconda volta per dumandà, ùn era più, avianu messu altri libri o ùn sapia più induve circà. Mi dispiace ancu avà. Chì ùn aghju micca lettu un libru tedescu da tantu tempu, in più, a storia di Ignaz Semmelweis hè assai dulurosa è in realtà mostra cumu travaglia a scienza, in particulare a scienza medica, ma micca solu. U duttore Ungherese Semmelweis (1818-1865) hà fattu una scuperta straordinaria in una era quandu i germi è cumu causanu e malatie eranu scunnisciuti (anche se l'idee nantu à a so esistenza datanu di u Medievu, da u tempu di a morte nera). I primi microscopi avianu evidenziatu alcuni organismi minusculi chì si scuttled in l'acqua, ma ancu e malatie infettive sò state prodotte da ... miasmi, secondu a scienza ufficiale.
Cosa face Semmelweis?? Observă ca în spitale, a mortalità materna era di 3 volte più frequenti chè in u casu di nascita cù levatrici. A frebba puerperale era a causa di a morte per queste donne, è lavà e mani cù una suluzione speciale (triviale avà, basatu nantu à u cloru), sviluppatu da ellu, a so incidenza hè stata ridutta à menu di 1%. Ignaz hà ancu scrittu un libru nantu à questu. È publicatu. Ma chì importa? Hè statu ridiculizatu da l'elite medica di u tempu. Hà avutu una crisi nervosa è hà finitu in un manicomiu, unde după 14 ghjorni ch'ellu hè mortu per via di a gangrena causata da i batti amministrati da i guardiani.
Pare dincolo de tragedie? L'ironia di u destinu, per more di ciò chì praticamenti puderia avè impeditu! Chì era u mondu prima di l'antibiotici? Ce însemna atunci o infecție? I trucchi per i filmi di horror sò ora ridiculi paragunati à a realità di allora.
Hè cusì chì si tratta di fà bè, s'è vo vene cun idee novi. Suicidio o follia. Ùn sò micca ciò chì hè peghju. Ma u più doloroso hè chì ci sò persone influenti chì ridiculeghjanu un duttore chì solu dice chì hè pussibule, ciò chì hà amparatu à l'università, ma ancu da a pratica di ogni ghjornu, riduce a freccia di l'effetti serii di una infezzione virali gestionendu a inflamazioni. Vogliu dì, ùn vene micca scuperte, ma per applicà ciò chì avete amparatu à a scola. Chì faci u duttore Groșan ?, forse cù altre sustanzi cù effetti simili, certi medichi in Africa probabilmente facenu, India o altri paesi senza rivendicazione, unde se pare că efectele covid nu sunt atât de dureroase ca la noi. Ùn hè solu chì ci sò più ghjovani, e mai cald etc. A cura di a cumunità hè assai più forte quì, al di là di altri fattori. Moașele din poveste adică… Și nu atâtea somități care sa spună medicilor și farmaciștilor ce să facă în cele mai mici amănunte cazul unui virus de răceală muntant. Asta în condițiile în care ieri l-am auzit pe Andrei Baciu că nu știa că există substanțe care ar putea combate furtuna citokinică.
„În atenția colegilor din presa, un pont de investigație:
Cum știi că un medic e cu adevărat un cercetător și nu un impostor care se plimbă pe la televizor pretinzând că are un tratament minune?
Assai sèmplice. Trebuie să aibă în CV publicații științifice, adică articole cu câteva caracteristici obligatorii:
1. Idee originală și protocol de cercetare
2. Studii în condiții controlate strict
3. Cunclusioni verificate
4. Opinii ale altor medici reputați, într-un proces numit „peer review” care certifică calitatea știintifică a materialului.
Am căutat de curiozitate să vad care e activitatea științifică a doamnei Flavia Groșan, per esempiu.
Am găsit un singur articol din 2011, publicat în Jurnalul de Chimioterapie Microbială Oxford. Ùn hè micca u so studiu, ci al unui medic din străinătate. La care ea a participat, alături de alte câteva zeci de cadre medicale, din care destui români.
În el, medicii au dat două antibiotice pacienților cu pneumonie și au urmărit efectele. Doamna Groșan a avut probabil câțiva pacienți înrolați și a trimis datele cercetătorilor din străinătate care au scris articolul.
https://academic.oup.com/…/66/suppl_3/iii19/669346…
Asta e activitatea ei științifică într-o publicație reputată globală pe care am putut s-o găsesc. E menționată la „și alții care ne-au ajutat” într-un singur articol. Nu mă îndoiesc însă că mai are și alte articole publicate în România, căci aici avem o groază de reviste medicale de nișă, cu impact științific real de obicei redus.
Însă ca om de știință reputat și care contează… ei bine, putem spune destul de simplu că doamna Groșan nu a depășit Bihorul în mod semnificativ.
Deci, dragi colegi din presă, un ponte: Dacă vreți să aflați câte parale face în lumea științifică unul dintre medicii care apar la televizor, căutați-i numele în Google Scholar. E varianta motorului de căutare care indexează articolele științifice care contează cu adevărat. Mai sunt utile și PubMed sau ResearchGate.
Vă las plăcerea să descoperiți acolo și operele științifice ale Adinei Alberts, per esempiu. Suggerimentu: sarà assai duru...)
Cu plăcere.”
