Dette indlæg er en glimrende mulighed for at skrive om ISI-systemet, hvad jeg lovede en ven i meget lang tid. Men det er også en mulighed for at gennemgå, hvor godt historien rimer (eller dårligt). For nogle år siden, omkring to, Jeg så det i en møbelbutik, sandsynligvis Kika, en bog på tysk om Ignaz Semmelweis. Det var på tysk, altså i tysktalende lande, sandsynligvis i Østrig, den var ikke solgt. Det er, hvad jeg gør, Jeg tager de bøger, der ikke sælges til møbelforretninger. Jeg ville købe det, men det kunne ikke lade sig gøre. Jeg holdt den i hånden med morderiske tanker, lige foran kameraerne. Da jeg gik anden gang for at bede om det, det var ikke mere, de havde lagt andre bøger eller jeg vidste ikke, hvor jeg skulle lede efter det længere. Jeg fortryder det selv nu. At jeg ikke har læst en tysk bog i et stykke tid, derudover er historien om Ignaz Semmelweis meget smertefuld og viser faktisk, hvordan videnskaben fungerer, især lægevidenskaben, men ikke kun. Den ungarske læge Semmelweis (1818-1865) gjorde en ekstraordinær opdagelse i en tid, hvor bakterier og hvordan de forårsager sygdom var ukendt (selvom ideer om deres eksistens stammer fra middelalderen, fra den sorte døds tid). De første mikroskoper havde fremhævet nogle bittesmå organismer, der væltede i vandet, men stadig infektionssygdomme blev produceret af ... miasmer, ifølge officiel videnskab.
Hvad laver Semmelweis?? Observă ca în spitale, mødredødelighed var af 3 gange hyppigere end ved fødsel hos jordemødre. Puerperal feber var dødsårsagen for disse kvinder, og ved at vaske hænder med en speciel opløsning (trivielt nu, baseret på klor), udviklet af ham, dens forekomst er blevet reduceret til mindre end 1%. Ignaz skrev også en bog om det. Og udgivet. Men hvad betyder det? Han blev latterliggjort af datidens medicinske elite. Han fik et nervøst sammenbrud og endte på et sindssygehus, unde după 14 dage døde han som følge af koldbrand forårsaget af tæsk administreret af vagterne.
Pare dincolo de tragedie? Skæbnens ironi, at dø af det, du praktisk talt kunne have forhindret! Hvordan verden så ud før antibiotika? Ce însemna atunci o infecție? Make-up'erne til gyserfilm nu er latterlige sammenlignet med virkeligheden dengang.
Sådan går det, hvis man forsøger at gøre godt, hvis du kommer med nye ideer. Selvmord eller galskab. Jeg ved ikke, hvad der er værst. Men det mest smertefulde er, at der er indflydelsesrige mennesker, der latterliggør en læge, der bare siger, at det er muligt, hvad han lærte på college, men også fra hverdagens praksis, reducere hyppigheden af alvorlige virkninger af en virusinfektion ved at håndtere inflammation. Jeg mener, kom ikke med opdagelser, men at anvende det, du har lært i skolen. Hvad laver Dr. Groșan?, måske med andre stoffer med lignende virkning, nogle læger i Afrika gør sikkert, Indien eller andre lande uden krav, unde se pare că efectele covid nu sunt atât de dureroase ca la noi. Det er ikke kun, at der er flere unge der, e mai cald etc. Samfundspleje er meget stærkere dér, ud over andre faktorer. Moașele din poveste adică… Și nu atâtea somități care sa spună medicilor și farmaciștilor ce să facă în cele mai mici amănunte cazul unui virus de răceală muntant. Asta în condițiile în care ieri l-am auzit pe Andrei Baciu că nu știa că există substanțe care ar putea combate furtuna citokinică.
„În atenția colegilor din presa, un pont de investigație:
Cum știi că un medic e cu adevărat un cercetător și nu un impostor care se plimbă pe la televizor pretinzând că are un tratament minune?
Meget simpelt. Trebuie să aibă în CV publicații științifice, adică articole cu câteva caracteristici obligatorii:
1. Idee originală și protocol de cercetare
2. Studii în condiții controlate strict
3. Verificerede konklusioner
4. Opinii ale altor medici reputați, într-un proces numit „peer review” care certifică calitatea știintifică a materialului.
Am căutat de curiozitate să vad care e activitatea științifică a doamnei Flavia Groșan, f.eks.
Am găsit un singur articol din 2011, publicat în Jurnalul de Chimioterapie Microbială Oxford. Det er ikke hendes studie, ci al unui medic din străinătate. La care ea a participat, alături de alte câteva zeci de cadre medicale, din care destui români.
În el, medicii au dat două antibiotice pacienților cu pneumonie și au urmărit efectele. Doamna Groșan a avut probabil câțiva pacienți înrolați și a trimis datele cercetătorilor din străinătate care au scris articolul.
https://academic.oup.com/…/66/suppl_3/iii19/669346…
Asta e activitatea ei științifică într-o publicație reputată globală pe care am putut s-o găsesc. E menționată la „și alții care ne-au ajutat” într-un singur articol. Nu mă îndoiesc însă că mai are și alte articole publicate în România, căci aici avem o groază de reviste medicale de nișă, cu impact științific real de obicei redus.
Însă ca om de știință reputat și care contează… ei bine, putem spune destul de simplu că doamna Groșan nu a depășit Bihorul în mod semnificativ.
Deci, dragi colegi din presă, en bro: Dacă vreți să aflați câte parale face în lumea științifică unul dintre medicii care apar la televizor, căutați-i numele în Google Scholar. E varianta motorului de căutare care indexează articolele științifice care contează cu adevărat. Mai sunt utile și PubMed sau ResearchGate.
Vă las plăcerea să descoperiți acolo și operele științifice ale Adinei Alberts, f.eks. Antydning: det bliver meget svært...)
Cu plăcere.”
