See postitus on suurepärane võimalus kirjutada ISI süsteemist, mida ma sõbrale väga pikka aega lubasin. Kuid see on ka võimalus vaadata üle, kui hästi ajalugu riimub (või halb). Paar aastat tagasi, umbes kaks, Nägin seda mööblipoes, ilmselt Kika, saksakeelne raamat Ignaz Semmelweisist. See oli saksa keeles, nii saksakeelsetes maades, ilmselt Austrias, seda ei müüdud. Seda ma teengi, Ma viin need raamatud, mida ei müüda, mööblipoodidesse. Tahtsin seda osta, aga seda ei saanud teha. Hoidsin seda mõrvarlike mõtetega käes, otse kaamerate ees. Kui läksin teist korda seda küsima, seda enam ei olnud, nad olid pannud teised raamatud või ma ei teadnud enam, kust seda otsida. Kahetsen seda ka praegu. Et ma pole tükk aega saksakeelset raamatut lugenud, lisaks on Ignaz Semmelweisi lugu väga valus ja näitab tegelikult, kuidas teadus töötab, eriti arstiteadus, aga mitte ainult. Ungari arst Semmelweis (1818-1865) tegi erakordse avastuse ajastul, mil mikroobe ja nende haigusi põhjustavaid tegureid ei teatud (kuigi ettekujutused nende olemasolust pärinevad keskajast, musta surma ajast). Esimesed mikroskoobid olid esile toonud mõned vees tuhisenud väikesed organismid, kuid siiski tekitasid nakkushaigused…miasmid, ametliku teaduse järgi.
Millega Semmelweis tegeleb?? Observă ca în spitale, emade suremus oli 3 korda sagedamini kui ämmaemandaga sünnitusel. Sünnitusaegne palavik oli nende naiste surma põhjuseks, ja spetsiaalse lahusega käsi pestes (triviaalne nüüd, kloori baasil), tema poolt välja töötatud, selle esinemissagedus on vähenenud alla 1%. Ignaz kirjutas sellest ka raamatu. Ja avaldatud. Aga mis tähtsust sellel on? Teda naeruvääristas tolleaegne meditsiinieliit. Ta sai närvivapustuse ja sattus hullumajja, unde după 14 päevadel suri ta valvurite peksmisest põhjustatud gangreeni tagajärjel.
Pare dincolo de tragedie? Saatuse iroonia, surra sellesse, mida oleks praktiliselt võinud ära hoida! Milline nägi maailm välja enne antibiootikume? Ce însemna atunci o infecție? Õudusfilmide meigid on praegu naeruväärsed, võrreldes tollase reaalsusega.
Nii see läheb, kui üritad head teha, kui tuleb uusi ideid. Enesetapp või hullus. Ma ei tea, kumb on hullem. Kuid kõige valusam on see, et on mõjukaid inimesi, kes naeruvääristavad arsti, kes lihtsalt ütleb, et see on võimalik, mida ta ülikoolis õppis, aga ka igapäevasest praktikast, vähendada viirusinfektsiooni tõsiste tagajärgede esinemissagedust, kontrollides põletikku. Ma mõtlen, et ärge tehke avastusi, vaid rakendada koolis õpitut. Mida teeb dr Groșan?, võib-olla koos teiste sarnase toimega ainetega, arvatavasti teevad mõned arstid Aafrikas, India või teised riigid ilma nõueteta, unde se pare că efectele covid nu sunt atât de dureroase ca la noi. Asi pole selles, et seal on rohkem noori, e mai cald etc. Kogukondlik hoolitsus on seal palju tugevam, väljaspool muid tegureid. Moașele din poveste adică… Și nu atâtea somități care sa spună medicilor și farmaciștilor ce să facă în cele mai mici amănunte cazul unui virus de răceală muntant. Asta în condițiile în care ieri l-am auzit pe Andrei Baciu că nu știa că există substanțe care ar putea combate furtuna citokinică.
„În atenția colegilor din presa, un pont de investigație:
Cum știi că un medic e cu adevărat un cercetător și nu un impostor care se plimbă pe la televizor pretinzând că are un tratament minune?
Väga lihtne. Trebuie să aibă în CV publicații științifice, adică articole cu câteva caracteristici obligatorii:
1. Idee originală și protocol de cercetare
2. Studii în condiții controlate strict
3. Kontrollitud järeldused
4. Opinii ale altor medici reputați, într-un proces numit „peer review” care certifică calitatea știintifică a materialului.
Am căutat de curiozitate să vad care e activitatea științifică a doamnei Flavia Groșan, näiteks.
Am găsit un singur articol din 2011, publicat în Jurnalul de Chimioterapie Microbială Oxford. See pole tema õppetöö, ci al unui medic din străinătate. La care ea a participat, alături de alte câteva zeci de cadre medicale, din care destui români.
În el, medicii au dat două antibiotice pacienților cu pneumonie și au urmărit efectele. Doamna Groșan a avut probabil câțiva pacienți înrolați și a trimis datele cercetătorilor din străinătate care au scris articolul.
https://academic.oup.com/…/66/suppl_3/iii19/669346…
Asta e activitatea ei științifică într-o publicație reputată globală pe care am putut s-o găsesc. E menționată la „și alții care ne-au ajutat” într-un singur articol. Nu mă îndoiesc însă că mai are și alte articole publicate în România, căci aici avem o groază de reviste medicale de nișă, cu impact științific real de obicei redus.
Însă ca om de știință reputat și care contează… ei bine, putem spune destul de simplu că doamna Groșan nu a depășit Bihorul în mod semnificativ.
Detsi, dragi colegi din presă, sild: Dacă vreți să aflați câte parale face în lumea științifică unul dintre medicii care apar la televizor, căutați-i numele în Google Scholar. E varianta motorului de căutare care indexează articolele științifice care contează cu adevărat. Mai sunt utile și PubMed sau ResearchGate.
Vă las plăcerea să descoperiți acolo și operele științifice ale Adinei Alberts, näiteks. Vihje: see saab olema väga raske…)
Cu plăcere.”
