Post hau aukera bikaina da ISI sistemari buruz idazteko, aspaldian lagun bati agindu nionena. Baina historiak zein errima duen errepasatzeko aukera ere bada (edo txarra). Duela urte batzuk, bi inguru, Altzari denda batean ikusi nuen, ziurrenik Kika, alemanez Ignaz Semmelweis-i buruzko liburua. Alemanez zen, beraz, alemanez hitz egiten duten herrialdeetan, ziurrenik Austrian, ez zuen saldu. Horixe egiten dut, Altzari dendetara saltzen ez diren liburuak eramaten ditut. Erosi nahi nuen, baina ezin izan da egin. Pentsamendu hiltzaileekin eskuan eduki nuen, kameren aurrean. Bigarren aldiz joan nintzenean eskatzera, ez zen gehiago, beste liburu batzuk jarri zituzten edo ez nekien gehiago non bilatu. Damutu naiz orain ere. Aspaldian ez dudala alemaniar libururik irakurri, gainera, Ignaz Semmelweisen istorioa oso mingarria da eta zientziak nola funtzionatzen duen erakusten du benetan, batez ere medikuntza zientzia, baina ez bakarrik. Semmelweis mediku hungariarra (1818-1865) aparteko aurkikuntza bat egin zuen germenak eta gaixotasunak nola eragiten dituzten ezezagunak ziren garai batean (haien existentziari buruzko ideiak Erdi Arokoak badira ere, heriotza beltzaren garaitik). Lehenengo mikroskopioek uretan ibiltzen ziren organismo txiki batzuk nabarmendu zituzten, baina, hala ere, gaixotasun infekziosoak sortzen ziren...miasmak, zientzia ofizialaren arabera.
Zertan ari da Semmelweis?? Observă ca în spitale, amaren hilkortasuna izan zen 3 aldiz maizago emaginekin erditzearen kasuan baino. Sukar puerperala izan zen emakume horien heriotzaren kausa, eta eskuak konponbide berezi batekin garbituz (hutsala orain, kloroan oinarrituta), berak garatua, bere intzidentzia baino gutxiagora murriztu da 1%. Ignazek ere liburu bat idatzi zuen horri buruz. Eta argitaratua. Baina zer axola du? Garai hartako mediku eliteak iseka egin zuen. Urduritasuna izan zuen eta zoro-erresilio batean amaitu zuen, unde după 14 egunetan hil zen zaindariek emandako kolpeek eragindako gangrenaren ondorioz.
Pare dincolo de tragedie? Patuaren ironia, ia eragotzi zenezakeenagatik hiltzea! Antibiotikoen aurretik mundua nolakoa zen? Ce însemna atunci o infecție? Beldurrezko filmetarako makillajeak barregarriak dira orduko errealitatearekin alderatuta.
Horrela doa ongi egiten saiatzen bazara, ideia berriak ateratzen bazaizkizu. Suizidioa edo eromena. Ez dakit zein den okerragoa. Baina mingarriena da posible dela esaten duen mediku bati iseka egiten dioten pertsona eragingarriak daudela, unibertsitatean ikasitakoa, baina baita eguneroko praktikatik ere, infekzio biriko baten efektu larrien maiztasuna murriztea hantura kudeatuz. Esan nahi dut, ez asmatu aurkikuntzarik, eskolan ikasitakoa aplikatzeko baizik. Zertan ari da Groșan doktorea?, agian antzeko efektuak dituzten beste substantzia batzuekin, Afrikako mediku batzuek ziurrenik egiten dute, India edo beste herrialde batzuk erreklamaziorik gabe, unde se pare că efectele covid nu sunt atât de dureroase ca la noi. Ez da bakarrik han gazte gehiago egotea, e mai cald etc. Komunitatearen zaintza askoz indartsuagoa da bertan, beste faktore batzuen gainetik. Moașele din poveste adică… Și nu atâtea somități care sa spună medicilor și farmaciștilor ce să facă în cele mai mici amănunte cazul unui virus de răceală muntant. Asta în condițiile în care ieri l-am auzit pe Andrei Baciu că nu știa că există substanțe care ar putea combate furtuna citokinică.
„În atenția colegilor din presa, un pont de investigație:
Cum știi că un medic e cu adevărat un cercetător și nu un impostor care se plimbă pe la televizor pretinzând că are un tratament minune?
Oso sinplea. Trebuie să aibă în CV publicații științifice, adică articole cu câteva caracteristici obligatorii:
1. Idee originală și protocol de cercetare
2. Studii în condiții controlate strict
3. Egiaztatutako ondorioak
4. Opinii ale altor medici reputați, într-un proces numit „peer review” care certifică calitatea știintifică a materialului.
Am căutat de curiozitate să vad care e activitatea științifică a doamnei Flavia Groșan, adibidez.
Am găsit un singur articol din 2011, publicat în Jurnalul de Chimioterapie Microbială Oxford. Ez da bere ikasketa, ci al unui medic din străinătate. La care ea a participat, alături de alte câteva zeci de cadre medicale, din care destui români.
În el, medicii au dat două antibiotice pacienților cu pneumonie și au urmărit efectele. Doamna Groșan a avut probabil câțiva pacienți înrolați și a trimis datele cercetătorilor din străinătate care au scris articolul.
https://academic.oup.com/…/66/suppl_3/iii19/669346…
Asta e activitatea ei științifică într-o publicație reputată globală pe care am putut s-o găsesc. E menționată la „și alții care ne-au ajutat” într-un singur articol. Nu mă îndoiesc însă că mai are și alte articole publicate în România, căci aici avem o groază de reviste medicale de nișă, cu impact științific real de obicei redus.
Însă ca om de știință reputat și care contează… ei bine, putem spune destul de simplu că doamna Groșan nu a depășit Bihorul în mod semnificativ.
Deci, dragi colegi din presă, zubi bat: Dacă vreți să aflați câte parale face în lumea științifică unul dintre medicii care apar la televizor, căutați-i numele în Google Scholar. E varianta motorului de căutare care indexează articolele științifice care contează cu adevărat. Mai sunt utile și PubMed sau ResearchGate.
Vă las plăcerea să descoperiți acolo și operele științifice ale Adinei Alberts, adibidez. Iradokizuna: oso gogorra izango da...)
Cu plăcere.”
