„Civilizația foametei”
Această carte abordează evoluția umană dintr-un unghi cu totul nou. Perustuu runsaaseen geneettisten tietojen luetteloon, biokemia, molekyylibiologia, neurologia, dar și etologie, socio-biologie, paleontologia, historia, aduce în discuție o ipoteză originală a umanizării.
Unde se poate găsi această carte
Tietoja kirjasta
Fără a avea pretenția de a se constitui într-o nouă teorie a umanizării, decizie care aparține cititorilor, această ipoteză încearcă să răspundă la unele întrebări legate de umanizare, cum ar fi apariția unor caractere specific umane, dar și să ofere soluții la unele probleme de patologie umană, tratate prin prisma particularităților evoluției umane.
Myös, ipoteza pe care se bazează această carte oferă noi direcții de cercetare în mai multe domenii ale biologiei și științelor medicale. Darwinismi on viime aikoina käynyt läpi suuren yleisön hyväksymiskriisin, a cărei consecință este ascensiunea teoriilor creaționiste și a designului inteligent. Tämä hypoteesi täydentää darwinismia, încercând să explice unele noi descoperiri care aparent contrazic evoluționismul.
Deși conține date de strictă specialitate, PAPERI, suurimmaksi osaksi, se on kirjoitettu suuren yleisön saatavilla olevalla kielellä. Se on osoitettu biologeille, lääkäri, dar și tuturor cititorilor interesați de misterele evoluției.
Întrebări și răspunsuri
Credeți că:
Ihminen on lihavin kädellinen
Pentru că puiul său se naște neajutorat, de aceea are nevoie de căldură, ja rasvakerros, considerabil fata de cele existente la alte primate înrudite, are rolul de a-l apăra de frig în savană? (varianta oficială în știință la ora actuală)
Mayr, E., Bakteereista ihmisiin – evoluția lumii vii, Humanitas, 2004 s. 308-309
Sau pentru că a existat o perioadă în evoluția sa în care a trăit într-un mediu semiacvatic, ja merinisäkkäillä on huomattava rasvakerros, pe care și-l păstrează tot anul, ei kausiluonteista, ca animalele care hibernează (teoria acvatică a umanizării, neoficială, contestată în știință)?
Morgan, Elaine (1997). Vesiapinoiden hypoteesi. Souvenir Press.ISBN 0-285-63377-5.
Morris, D.,Alaston apina: A Zoologist’s Study of the Human Animal McGraw-Hill -yritykset, 1967
Puiul de om este atât de neajutorat față de puii altor primate
Pentru că selecția a favorizat un creier mai mare, de fapt inteligența pe care o presupunea acesta? Creierul a crescut foarte mult înainte de naștere, dar creșterea lui nu putea sa aibă loc decât până la un punct. Punctul acela era reprezentat de canalul de naștere, limitat la rândul sau de mersul biped, în sensul că dacă ar fi fost mai mare, atunci capacitatea de a merge biped ar fi fost afectată. Sitten poikanen on ennenaikainen cu 17 maanantai, continuându-și creșterea cu un ritm similar celei din viata intrauterină, de fapt continuându-și viața intrauterină după naștere, ajungând ulterior la stadiul de dezvoltare atins de puiul de cimpanzeu la naștere.
Mayr, E., Bakteereista ihmisiin – evoluția lumii vii, Humanitas, 2004 s. 308-309
Talia strămoșilor omului a crescut de la Australopithecine, sitten Homo-sukuun (Mies nousi seisomaan) și până la omul actual
Tot datorită creșterii creierului ? Isommille aivoille, bebelușul era mai mare, siksi äiti kasvoi isommaksi. A devenit mai mare pentru ca sa aibă forță de a-l ține în brațe. Tot din această cauză, seksuaalinen dimorfismi (în cazul ăsta, diferența de înălțime dintre femele și masculi) vähentynyt verrattuna australopitesiineihin.
Mayr, E., Bakteereista ihmisiin – evoluția lumii vii, Humanitas, 2004 p.308-309/
Omul și-a pierdut blana
Tot datorită creșterii creierului? Isommille aivoille, bebelușul era mai mare, siksi äiti kasvoi isommaksi. A devenit mai mare ca să aibă forța de a-l ține în brațe. Tot din această cauză, seksuaalinen dimorfismi (în cazul ăsta, diferența de înălțime dintre femele și masculi) s-a diminuat față de Australopithecine.
Mayr, E., Bakteereista ihmisiin- evoluția lumii vii, Humanitas, 2004 s. 308-309
Omul trăiește mai mult decât cimpanzeul
Pentru că are nevoie să învețe mai mult timp. Un factor de selecție a fost acela dat de vânătoare, ale cărei practici sunt dificile și necesită mai multe decenii pentru asimilare. Adică omul trăiește mult pentru că învățarea vânătorii a selectat indivizii care trăiesc mai mult, prin asta fiind mai buni vânători. Pentru comparație, Albert Einsteinillä oli 26 de ani când a început să-i învețe pe alții Teoria Relativității, deși pe el nu l-a învățat nimeni.
Peippo, C. E.,. Stanford, C. B. Meat-adaptive genes and the evolution of slower aging in humans, The Quarterly Review of Biology, maaliskuuta 2004; 79 (1)
Omul are o creștere mai lentă, o maturizare mai lentă, toisin sanoen, o viață mai lentă, simpanssiin verrattuna pentru că o creștere mai lentă e asociată cu un creier mai mare? Todellakin, există anumite corelații între cele două fenomene. Dar creșterea lentă ar fi permis învățarea mai îndelungată, acumularea de cunoștințe pentru mai mult timp.
Morris, D.,Alaston apina: A Zoologist’s Study of the Human Animal McGraw-Hill -yritykset, 1967
Și dacă vă închipuiți că asta e tot, încă o idee:
Menopauza a apărut la om
Pentru ca bunicile să se poată dedica educației nepoților, învățându-i astfel să culeagă rădăcini (deși creșterea fitness-ului, adică a capacității de a avea urmași viabili trebuie să fie rezultatul selecției naturale, avantajele selective în asta se măsoară)? Teoreettinen, într-adevăr, investirea în nepoți sau alte rude conduce la perpetuarea propriilor gene, dar educația unui copil trebuia să fie pe atunci extrem de costisitoare.
Hawkes, K., et ai., Isoäitiys, vaihdevuodet, and the evolution of human life histories. Proc Natl Acad Sci U S A 1998;95:1336-1339
Vreți o teorie care să răspundă în același timp la toate aceste întrebări? Și în câteva fraze, (de fapt în câteva cuvinte, frazele vin pentru explicații) fără ipoteze și postulate ajutătoare? Dacă nu ați devenit deja creaționiști, așa ceva se găsește în ”Civilizația foametei – o altă abordare a umanizării”. Evoluție 100%. Kuitenkin, e o știință nouă, teoria lui Darwin abia de la anul va împlini 150 de ani de la publicare. Dacă medicina ar fi atât de tânără, am recomanda încă sângerarea pentru tot felul de maladii. Trebuie să dăm șanse unei științe care este încă în leagăn, dar nu trebuie să rămână acolo. E timpul ca și în evoluție să se inventeze… antibiootit.