Dizze post is in poerbêste kâns om te skriuwen oer it ISI-systeem, wat ik tasein in freon foar in hiel lange tiid. Mar it is ek in kâns om te besjen hoe goed skiednis rymt (of min). In pear jier lyn, oer twa, Ik seach it by in meubelwinkel, wierskynlik Kika, in boek yn it Dútsk oer Ignaz Semmelweis. It wie yn it Dútsk, dus yn Dútsktalige lannen, wierskynlik yn Eastenryk, it wie net ferkocht. Dat doch ik, Ik nim de boeken dy't net ferkeapje nei meubelwinkels. Ik woe it keapje, mar it koe net. Ik hold it mei moardtinken yn 'e hân, rjocht foar de kamera's. Doe't ik de twadde kear gie om it te freegjen, it wie net mear, se hiene oare boeken set of ik wist net mear wêr't ik it sykje moast. Ik spyt it sels no. Dat ik al in skoft gjin Dútsk boek lêzen haw, boppedat is it ferhaal fan Ignaz Semmelweis tige pynlik en lit it eins sjen hoe't de wittenskip wurket, benammen medyske wittenskip, mar net allinnich. De Hongaarske dokter Semmelweis (1818-1865) makke in bûtengewoane ûntdekking yn in tiidrek doe't kimen en hoe't se sykte feroarsaakje ûnbekend wiene (hoewol't ideeën oer harren bestean datearje út de midsieuwen, út de tiid fan de swarte dea). De earste mikroskopen hienen wat lytse organismen markearre dy't yn it wetter skuorden, mar dochs waarden ynfeksjesykten produsearre troch ... miasmen, neffens offisjele wittenskip.
Wat docht Semmelweis?? Observă ca în spitale, memmestjerte wie fan 3 kear faker as yn it gefal fan berte by ferloskundigen. Puerperale koarts wie de oarsaak fan 'e dea foar dizze froulju, en troch hannen te waskjen mei in spesjale oplossing (triviaal no, basearre op chlor), troch him ûntwikkele, syn ynfal is fermindere ta minder as 1%. Ignaz skreau der ek in boek oer. En publisearre. Mar wat makket it út? Hy waard bespot troch de medyske elite fan 'e tiid. Hy hie in senuweftich ynbrutsen en kaam yn in krantehûs telâne, unde după 14 dagen ferstoar er as gefolch fan gangreen feroarsake troch de slaan dy't troch de bewakers útfierd waarden.
Pare dincolo de tragedie? De irony fan it needlot, om te stjerren fan wat jo praktysk foarkommen kinnen hawwe! Hoe't de wrâld der út seach foar antibiotika? Ce însemna atunci o infecție? De make-ups foar horrorfilms binne no bespotlik yn ferliking mei de realiteit doe.
Dat is hoe't it giet as jo besykje goed te dwaan, as jo komme mei nije ideeën. Selsmoard of waansin. Ik wit net wat slimmer is. Mar it pynlikste is dat d'r ynfloedrike minsken binne dy't in dokter bespotlikje dy't gewoan seit dat it mooglik is, wat hy learde op 'e kolleezje, mar ek út de deistige praktyk, ferminderje de frekwinsje fan serieuze effekten fan in virale ynfeksje troch it behearen fan ûntstekking. Ik bedoel, kom net mei ûntdekkingen, mar om te passen wat jo leard hawwe op skoalle. Wat docht Dr. Groșan?, miskien mei oare stoffen mei ferlykbere effekten, guon dokters yn Afrika wierskynlik dwaan, Yndia of oare lannen sûnder oanspraken, unde se pare că efectele covid nu sunt atât de dureroase ca la noi. It is net allinnich dat der mear jongeren binne, e mai cald etc. De mienskipsoarch is dêr folle sterker, fierder as oare faktoaren. Moașele din poveste adică… Și nu atâtea somități care sa spună medicilor și farmaciștilor ce să facă în cele mai mici amănunte cazul unui virus de răceală muntant. Asta în condițiile în care ieri l-am auzit pe Andrei Baciu că nu știa că există substanțe care ar putea combate furtuna citokinică.
„În atenția colegilor din presa, un pont de investigație:
Cum știi că un medic e cu adevărat un cercetător și nu un impostor care se plimbă pe la televizor pretinzând că are un tratament minune?
Hiel ienfâldich. Trebuie să aibă în CV publicații științifice, adică articole cu câteva caracteristici obligatorii:
1. Idee originală și protocol de cercetare
2. Studii în condiții controlate strict
3. Ferifiearre konklúzjes
4. Opinii ale altor medici reputați, într-un proces numit „peer review” care certifică calitatea știintifică a materialului.
Am căutat de curiozitate să vad care e activitatea științifică a doamnei Flavia Groșan, bygelyks.
Am găsit un singur articol din 2011, publicat în Jurnalul de Chimioterapie Microbială Oxford. It is net har stúdzje, ci al unui medic din străinătate. La care ea a participat, alături de alte câteva zeci de cadre medicale, din care destui români.
În el, medicii au dat două antibiotice pacienților cu pneumonie și au urmărit efectele. Doamna Groșan a avut probabil câțiva pacienți înrolați și a trimis datele cercetătorilor din străinătate care au scris articolul.
https://academic.oup.com/…/66/suppl_3/iii19/669346…
Asta e activitatea ei științifică într-o publicație reputată globală pe care am putut s-o găsesc. E menționată la „și alții care ne-au ajutat” într-un singur articol. Nu mă îndoiesc însă că mai are și alte articole publicate în România, căci aici avem o groază de reviste medicale de nișă, cu impact științific real de obicei redus.
Însă ca om de știință reputat și care contează… ei bine, putem spune destul de simplu că doamna Groșan nu a depășit Bihorul în mod semnificativ.
Deci, dragi colegi din presă, in brêge: Dacă vreți să aflați câte parale face în lumea științifică unul dintre medicii care apar la televizor, căutați-i numele în Google Scholar. E varianta motorului de căutare care indexează articolele științifice care contează cu adevărat. Mai sunt utile și PubMed sau ResearchGate.
Vă las plăcerea să descoperiți acolo și operele științifice ale Adinei Alberts, bygelyks. Hint: it sil heul lestich wêze ...)
Cu plăcere.”
