Recent Craig Venter, un personaj controversat (tot biochimist, dacă îmi amintesc bine), care a fost implicat în proiectul „Genomul uman”, a anunțat crearea vieții artificiale în laborator. De fapt e vorba de o bacterie al cărei material genetic e în totalitate sintetic. Spune la un moment dat că sinteza s-a făcut cu ajutorul a 4 vase si al calculatorului. De fapt e vorba de cele 4 baze azotate din componența ADN, care au fost asamblate după un anumit model pentru a forma gene viabile.
Ceea ce e nou e mărimea genomului său, adică mărimea sintezei. Pentru ADN artificial se poate sintetiza de ceva timp în mod automat. Dar prețurile erau mari. Știu că în facultate am luat contact cu metoda respectivă.
Craig Venter a avut ceva contribuții tehnologice foarte utile în cadrul proiectului Genomul Uman. Dar a mers prea departe cu brevetarea până la nivel de gene. În mod normal nu se brevetează lucruri care există în natură, deci brevetarea genelor e cam mult. फिर भी, rapiditatea cu care Venter (Celera) a lucrat, implementarea rapidă a progreselor tehnologice, arată superioritatea mediului privat față de cel de stat în afaceri de tot felul. फिर भी, acest personaj controversat spune multe lucruri bune, printre care faptul că unele cercetări nu se pot face decât cu finanțări private, pentru că sistemul actual de finanțare nu favorizează cercetările îndrăznețe.
और, e o mare realizare tehnologică, care trebuie salutată. Dar e prea mult să spunem că e viață artificială. Cel mult e viață artificială în oglinda. Organisme modificate genetic (bacterii cu gene străine inserate) se produc de ceva timp. Dar acum s-a mers până la capăt. Adevărata viață artificială ar fi ceva care să producă metabolism de novo, pornind de la niște substanțe organice relativ simple și aplicând niște principii pentru crearea unui mediu care ar conduce la fenomenele specifice lumii vii. Dar sunt convinsă că se poate crea viața în laborator, dar cred că lipsa de modele teoretice își spune cuvântul încă.
Dar revenind la bacteria artificială, e de lăudat. E bine că oamenii de știință să își flexeze mușchii din când în când, să înlăture din prejudecăți. De la clonarea unui mamifer, cred ca aceasta e realizarea de acest tip cea mai notabilă. Până la urmă e tot un fel de clonare…
