könyv

Disponibilă în Cărturești

„Civilizația foametei”

Această carte abordează evoluția umană dintr-un unghi cu totul nou. A genetikai adatok gazdag készletén alapul, biokémia, molekuláris biológia, ideggyógyászat, dar și etologie, socio-biologie, paleontológia, történelem, aduce în discuție o ipoteză originală a umanizării.

Unde se poate găsi această carte

A könyvről

Fără a avea pretenția de a se constitui într-o nouă teorie a umanizării, decizie care aparține cititorilor, această ipoteză încearcă să răspundă la unele întrebări legate de umanizare, cum ar fi apariția unor caractere specific umane, dar și să ofere soluții la unele probleme de patologie umană, tratate prin prisma particularităților evoluției umane.

Is, ipoteza pe care se bazează această carte oferă noi direcții de cercetare în mai multe domenii ale biologiei și științelor medicale. A darwinizmus a közelmúltban a nagyközönség elfogadásának válságán megy keresztül, a cărei consecință este ascensiunea teoriilor creaționiste și a designului inteligent. Ez a hipotézis kiegészíti a darwinizmust, încercând să explice unele noi descoperiri care aparent contrazic evoluționismul.

Deși conține date de strictă specialitate, PAPÍR, nagyrészt, a nagyközönség számára hozzáférhető nyelven íródott. Biológusoknak szól, orvos, dar și tuturor cititorilor interesați de misterele evoluției.

Întrebări și răspunsuri

Credeți că:
Az ember a legkövérebb főemlős

Pentru că puiul său se naște neajutorat, de aceea are nevoie de căldură, és a zsírréteg, considerabil fata de cele existente la alte primate înrudite, are rolul de a-l apăra de frig în savană? (varianta oficială în știință la ora actuală)

Mayr, E., A baktériumoktól az emberekig – evoluția lumii vii, Humanitas, 2004 p.308-309

Sau pentru că a existat o perioadă în evoluția sa în care a trăit într-un mediu semiacvatic, a tengeri emlősök pedig jelentős zsírréteggel rendelkeznek, pe care și-l păstrează tot anul, nem szezonális, ca animalele care hibernează (teoria acvatică a umanizării, neoficială, contestată în știință)?

Morgan, Elaine (1997). A vízi majom hipotézise. Souvenir Press.ISBN 0-285-63377-5.
Morris, D.,A meztelen majom: A Zoologist’s Study of the Human Animal McGraw-Hill cégek, 1967

Puiul de om este atât de neajutorat față de puii altor primate

Foto: Eduard Olaru

Pentru că selecția a favorizat un creier mai mare, de fapt inteligența pe care o presupunea acesta? Creierul a crescut foarte mult înainte de naștere, dar creșterea lui nu putea sa aibă loc decât până la un punct. Punctul acela era reprezentat de canalul de naștere, limitat la rândul sau de mersul biped, în sensul că dacă ar fi fost mai mare, atunci capacitatea de a merge biped ar fi fost afectată. Akkor a csaj koraszülött cu 17 hétfő, continuându-și creșterea cu un ritm similar celei din viata intrauterină, de fapt continuându-și viața intrauterină după naștere, ajungând ulterior la stadiul de dezvoltare atins de puiul de cimpanzeu la naștere.

Mayr, E., A baktériumoktól az emberekig – evoluția lumii vii, Humanitas, 2004 p.308-309

Talia strămoșilor omului a crescut de la Australopithecine, majd a Homo nemzetségbe (A férfi felállt) și până la omul actual

Tot datorită creșterii creierului ? Egy nagyobb agyért, bebelușul era mai mare, ezért lett anya nagyobb. A devenit mai mare pentru ca sa aibă forță de a-l ține în brațe. Tot din această cauză, szexuális dimorfizmus (în cazul ăsta, diferența de înălțime dintre femele și masculi) csökkent az Australopithecinekhez képest.

Mayr, E., A baktériumoktól az emberekig – evoluția lumii vii, Humanitas, 2004 p.308-309/

Foto: Eduard Olaru

Omul și-a pierdut blana

Tot datorită creșterii creierului? Egy nagyobb agyért, bebelușul era mai mare, ezért lett anya nagyobb. A devenit mai mare ca să aibă forța de a-l ține în brațe. Tot din această cauză, szexuális dimorfizmus (în cazul ăsta, diferența de înălțime dintre femele și masculi) s-a diminuat față de Australopithecine.

Mayr, E., A baktériumoktól az emberekig- evoluția lumii vii, Humanitas, 2004 p.308-309

Omul trăiește mai mult decât cimpanzeul

Pentru că are nevoie să învețe mai mult timp. Un factor de selecție a fost acela dat de vânătoare, ale cărei practici sunt dificile și necesită mai multe decenii pentru asimilare. Adică omul trăiește mult pentru că învățarea vânătorii a selectat indivizii care trăiesc mai mult, prin asta fiind mai buni vânători. Pentru comparație, Albert Einsteinnek volt 26 de ani când a început să-i învețe pe alții Teoria Relativității, deși pe el nu l-a învățat nimeni.

Pinty, C. E.,. Stanford, C. B. Meat-adaptive genes and the evolution of slower aging in humans, The Quarterly Review of Biology, március 2004; 79 (1)

Omul are o creștere mai lentă, o maturizare mai lentă, más szóval, o viață mai lentă, a csimpánzhoz képest pentru că o creștere mai lentă e asociată cu un creier mai mare? Valóban, există anumite corelații între cele două fenomene. Dar creșterea lentă ar fi permis învățarea mai îndelungată, acumularea de cunoștințe pentru mai mult timp.

Morris, D.,A meztelen majom: A Zoologist’s Study of the Human Animal McGraw-Hill cégek, 1967

Și dacă vă închipuiți că asta e tot, încă o idee:

Menopauza a apărut la om

Pentru ca bunicile să se poată dedica educației nepoților, învățându-i astfel să culeagă rădăcini (deși creșterea fitness-ului, adică a capacității de a avea urmași viabili trebuie să fie rezultatul selecției naturale, avantajele selective în asta se măsoară)? Elméleti, într-adevăr, investirea în nepoți sau alte rude conduce la perpetuarea propriilor gene, dar educația unui copil trebuia să fie pe atunci extrem de costisitoare.

Hawkes, K., et al., Nagymama, változás kora, and the evolution of human life histories. Proc Natl Acad Sci U S A 1998;95:1336-1339

Vreți o teorie care să răspundă în același timp la toate aceste întrebări? Și în câteva fraze, (de fapt în câteva cuvinte, frazele vin pentru explicații) fără ipoteze și postulate ajutătoare? Dacă nu ați devenit deja creaționiști, așa ceva se găsește în ”Civilizația foametei – o altă abordare a umanizării”. Evoluție 100%. Viszont, e o știință nouă, teoria lui Darwin abia de la anul va împlini 150 de ani de la publicare. Dacă medicina ar fi atât de tânără, am recomanda încă sângerarea pentru tot felul de maladii. Trebuie să dăm șanse unei științe care este încă în leagăn, dar nu trebuie să rămână acolo. E timpul ca și în evoluție să se inventeze… az antibiotikumok.