Posting ini adalah kesempatan bagus untuk menulis tentang sistem ISI, apa yang saya janjikan kepada seorang teman untuk waktu yang sangat lama. Namun ini juga merupakan kesempatan untuk meninjau kembali seberapa baik sejarah berima (atau buruk). Beberapa tahun yang lalu, sekitar dua, Saya melihatnya di toko furnitur, mungkin Kika, sebuah buku dalam bahasa Jerman tentang Ignaz Semmelweis. Itu dalam bahasa Jerman, jadi di negara-negara berbahasa Jerman, mungkin di Austria, itu belum terjual. Itulah yang saya lakukan, Saya membawa buku-buku yang tidak dijual ke toko furnitur. Saya ingin membelinya, tapi itu tidak bisa dilakukan. Saya memegangnya di tangan saya dengan pikiran membunuh, tepat di depan kamera. Ketika saya pergi kedua kalinya untuk memintanya, itu tidak ada lagi, mereka telah meletakkan buku-buku lain atau saya tidak tahu lagi harus mencarinya di mana. Aku menyesalinya bahkan sampai sekarang. Bahwa saya sudah lama tidak membaca buku berbahasa Jerman, Selain itu, kisah Ignaz Semmelweis sangat menyakitkan dan benar-benar menunjukkan bagaimana ilmu pengetahuan bekerja, khususnya ilmu kedokteran, tapi tidak hanya. Dokter Hongaria Semmelweis (1818-1865) membuat penemuan luar biasa di era ketika kuman dan penyebab penyakit masih belum diketahui (meskipun gagasan tentang keberadaan mereka berasal dari Abad Pertengahan, sejak kematian hitam). Mikroskop pertama telah menyoroti beberapa organisme kecil yang bersembunyi di dalam air, tapi tetap saja penyakit menular disebabkan oleh… racun, menurut ilmu resmi.
Apa yang Semmelweis lakukan?? Observă ca în spitale, angka kematian ibu adalah sebesar 3 kali lebih sering dibandingkan persalinan dengan bidan. Demam nifas menjadi penyebab kematian para wanita tersebut, dan dengan mencuci tangan dengan larutan khusus (sepele sekarang, berdasarkan klorin), dikembangkan olehnya, kejadiannya telah berkurang menjadi kurang dari 1%. Ignaz pun menulis buku tentang hal itu. Dan diterbitkan. Tapi apa bedanya? Dia diejek oleh para elit medis saat itu. Dia mengalami gangguan saraf dan berakhir di rumah sakit jiwa, unde după 14 berhari-hari dia meninggal akibat gangren yang disebabkan oleh pemukulan yang dilakukan oleh penjaga.
Pare dincolo de tragedie? Ironi nasib, untuk mati karena apa yang sebenarnya bisa Anda cegah! Seperti apa dunia sebelum adanya antibiotik? Ce însemna atunci o infecție? Riasan film horor saat ini konyol dibandingkan kenyataan saat itu.
Begitulah jadinya jika Anda berusaha berbuat baik, jika Anda menemukan ide-ide baru. Bunuh diri atau kegilaan. Saya tidak tahu mana yang lebih buruk. Namun yang paling menyakitkan adalah ada orang-orang berpengaruh yang mengejek dokter yang hanya mengatakan hal itu mungkin, apa yang dia pelajari di perguruan tinggi, tetapi juga dari praktik sehari-hari, mengurangi frekuensi efek serius dari infeksi virus dengan mengelola peradangan. Maksudku, jangan membuat penemuan, tetapi untuk menerapkan apa yang Anda pelajari di sekolah. Apa yang sedang dilakukan Dr. Groșan?, mungkin dengan zat lain dengan efek serupa, beberapa dokter di Afrika mungkin melakukannya, India atau negara lain tanpa klaim, unde se pare că efectele covid nu sunt atât de dureroase ca la noi. Bukan hanya karena jumlah anak muda di sana lebih banyak, e mai cald etc. Kepedulian masyarakat jauh lebih kuat di sana, melebihi faktor lainnya. Moașele din poveste adică… Și nu atâtea somități care sa spună medicilor și farmaciștilor ce să facă în cele mai mici amănunte cazul unui virus de răceală muntant. Asta în condițiile în care ieri l-am auzit pe Andrei Baciu că nu știa că există substanțe care ar putea combate furtuna citokinică.
„În atenția colegilor din presa, un pont de investigație:
Cum știi că un medic e cu adevărat un cercetător și nu un impostor care se plimbă pe la televizor pretinzând că are un tratament minune?
Sangat sederhana. Trebuie să aibă în CV publicații științifice, adică articole cu câteva caracteristici obligatorii:
1. Idee originală și protocol de cercetare
2. Studii în condiții controlate strict
3. Kesimpulan yang terverifikasi
4. Opinii ale altor medici reputați, într-un proces numit „peer review” care certifică calitatea știintifică a materialului.
Am căutat de curiozitate să vad care e activitatea științifică a doamnei Flavia Groșan, Misalnya.
Am găsit un singur articol din 2011, publicat în Jurnalul de Chimioterapie Microbială Oxford. Ini bukan ruang kerjanya, ci al unui medic din străinătate. La care ea a participat, alături de alte câteva zeci de cadre medicale, din care destui români.
În el, medicii au dat două antibiotice pacienților cu pneumonie și au urmărit efectele. Doamna Groșan a avut probabil câțiva pacienți înrolați și a trimis datele cercetătorilor din străinătate care au scris articolul.
https://akademik.oup.com/…/66/suppl_3/iii19/669346…
Asta e activitatea ei științifică într-o publicație reputată globală pe care am putut s-o găsesc. E menționată la „și alții care ne-au ajutat” într-un singur articol. Nu mă îndoiesc însă că mai are și alte articole publicate în România, căci aici avem o groază de reviste medicale de nișă, cu impact științific real de obicei redus.
Însă ca om de știință reputat și care contează… ei bine, putem spune destul de simplu că doamna Groșan nu a depășit Bihorul în mod semnificativ.
keputusan, dragi colegi din presă, sebuah jembatan: Dacă vreți să aflați câte parale face în lumea științifică unul dintre medicii care apar la televizor, căutați-i numele în Google Scholar. E varianta motorului de căutare care indexează articolele științifice care contează cu adevărat. Mai sunt utile și PubMed sau ResearchGate.
Vă las plăcerea să descoperiți acolo și operele științifice ale Adinei Alberts, Misalnya. Petunjuk: itu akan sangat sulit…)
Cu plăcere.”
