이 게시물은 ISI 시스템에 대해 글을 쓸 수 있는 좋은 기회입니다., 내가 친구와 아주 오랫동안 약속한 것. 하지만 이는 역사가 얼마나 운율이 좋은지 검토할 수 있는 기회이기도 합니다. (아니면 나쁘다). 몇 년 전, 두 개 정도, 가구점에서 봤는데, 아마도 키카, Ignaz Semmelweis에 관한 독일어 책. 독일어로 되어 있었어요, 그래서 독일어권 국가에서는, 아마도 오스트리아에서, 그건 팔리지 않았어. 그게 내가 하는 일이야, 안 팔리는 책은 가구점에 가져가죠. 사고 싶었는데, 하지만 그건 할 수 없었어. 살인적인 생각으로 손에 쥐고 있었어, 카메라 바로 앞에서. 두번째로 가서 물어보니, 더 이상은 아니었어, 다른 책을 넣어 두었거나 더 이상 어디서 찾아야 할지 몰랐습니다.. 지금도 후회해요. 내가 한동안 독일어 책을 읽지 않았다는 걸, 또한 Ignaz Semmelweis의 이야기는 매우 고통스럽고 실제로 과학이 어떻게 작동하는지 보여줍니다., 특히 의학, 하지만 뿐만 아니라. 헝가리 의사 제멜바이스 (1818-1865) 세균이 무엇인지, 질병의 원인이 무엇인지 알 수 없었던 시대에 놀라운 발견을 했습니다. (그들의 존재에 대한 아이디어는 중세부터 시작되었지만, 흑사병 때부터). 최초의 현미경은 물 속에서 허둥지둥 움직이는 작은 유기체를 발견했습니다., 하지만 여전히 전염병은… 장기에 의해 발생합니다., 공식 과학에 따르면.
제멜바이스는 무엇을 하고 있나요?? Observă ca în spitale, 산모 사망률은 다음과 같습니다. 3 조산사와 함께 출산하는 경우보다 몇 배 더 자주 발생합니다.. 이 여성들의 사망 원인은 산욕열이었다, 그리고 특수 용액으로 손을 씻어서 (지금은 사소한, 염소 기반), 그에 의해 개발된, 그 발생률은 이하로 감소되었습니다. 1%. Ignaz는 또한 그것에 관한 책을 썼습니다. 그리고 출판된. 하지만 그게 무슨 상관이야? 그는 당시 의학 엘리트들로부터 조롱을 받았습니다.. 그는 신경쇠약에 걸려 결국 정신병원에 갇혔습니다., unde după 14 며칠 후 그는 경비원의 구타로 인한 괴저로 사망했습니다..
Pare dincolo de tragedie? 운명의 아이러니, 실질적으로 예방할 수 있었던 일로 인해 죽는 것! 항생제 이전의 세상은 어떤 모습이었나요?? Ce însemna atunci o infecție? 지금의 공포영화 메이크업은 당시 현실에 비해 우스꽝스럽습니다..
좋은 일을 하려고 하면 그렇게 되는 거야, 새로운 아이디어가 떠오르면. 자살 아니면 광기. 어느 것이 더 나쁜지 모르겠습니다. 하지만 가장 뼈아픈 것은 가능하다고만 하는 의사를 비웃는 유력자들이 있다는 것이다., 그가 대학에서 배운 것, 뿐만 아니라 일상적인 연습에서도, 염증을 관리하여 바이러스 감염의 심각한 영향 빈도를 줄입니다.. 즉, 발견을 하지 말라는 것입니다., 하지만 학교에서 배운 것을 적용하려면. 그로샨 박사는 무엇을 하고 있나요?, 어쩌면 비슷한 효과를 가진 다른 물질과 함께 사용했을 수도 있습니다, 아프리카의 일부 의사들은 아마도 그럴 것입니다., 인도 또는 청구가 없는 기타 국가, unde se pare că efectele covid nu sunt atât de dureroase ca la noi. 단지 젊은 사람들이 더 많다는 것이 아니다., e mai cald etc. 커뮤니티 케어가 훨씬 더 강력합니다., 다른 요인을 넘어. Moașele din poveste adică… Și nu atâtea somități care sa spună medicilor și farmaciștilor ce să facă în cele mai mici amănunte cazul unui virus de răceală muntant. Asta în condițiile în care ieri l-am auzit pe Andrei Baciu că nu știa că există substanțe care ar putea combate furtuna citokinică.
„În atenția colegilor din presa, un pont de investigație:
Cum știi că un medic e cu adevărat un cercetător și nu un impostor care se plimbă pe la televizor pretinzând că are un tratament minune?
매우 간단함. Trebuie să aibă în CV publicații științifice, adică articole cu câteva caracteristici obligatorii:
1. Idee originală și protocol de cercetare
2. Studii în condiții controlate strict
3. 검증된 결론
4. Opinii ale altor medici reputați, într-un proces numit „peer review” care certifică calitatea știintifică a materialului.
Am căutat de curiozitate să vad care e activitatea științifică a doamnei Flavia Groșan, 예를 들어.
Am găsit un singur articol din 2011, publicat în Jurnalul de Chimioterapie Microbială Oxford. 그 사람 공부가 아니잖아, ci al unui medic din străinătate. La care ea a participat, alături de alte câteva zeci de cadre medicale, din care destui români.
În el, medicii au dat două antibiotice pacienților cu pneumonie și au urmărit efectele. Doamna Groșan a avut probabil câțiva pacienți înrolați și a trimis datele cercetătorilor din străinătate care au scris articolul.
https://Academic.oup.com/…/66/suppl_3/iii19/669346…
Asta e activitatea ei științifică într-o publicație reputată globală pe care am putut s-o găsesc. E menționată la „și alții care ne-au ajutat” într-un singur articol. Nu mă îndoiesc însă că mai are și alte articole publicate în România, căci aici avem o groază de reviste medicale de nișă, cu impact științific real de obicei redus.
Însă ca om de știință reputat și care contează… ei bine, putem spune destul de simplu că doamna Groșan nu a depășit Bihorul în mod semnificativ.
데시, dragi colegi din presă, 다리: Dacă vreți să aflați câte parale face în lumea științifică unul dintre medicii care apar la televizor, căutați-i numele în Google Scholar. E varianta motorului de căutare care indexează articolele științifice care contează cu adevărat. Mai sunt utile și PubMed sau ResearchGate.
Vă las plăcerea să descoperiți acolo și operele științifice ale Adinei Alberts, 예를 들어. 힌트: 매우 힘들 것이다…)
Cu plăcere.”
