Post haec optima occasio est scribere de systemate ISI, quod amici diutissime spopondi. Sed etiam occasio est recensendi quomodo rithimorum historicorum bene (aut malum). Aliquot annos, de duobus, Vidi ad supellectilem copia, probabiliter Kika, librum germanice de Ignaz Semmelweis. Fuit in German, ita in regionibus Germanico-loqui, probabiliter in Austria, quia non vendidit. Hoc illud est quod ego facio, Ego libros qui non vendunt supellectilis thesauris. Volo ut emas, sed fieri non potuit. Tenui in manu parricidis cogitationibus, rectum ante cameras. Quando veni secundo petere, non fuit amplius, Alios libros posuerant vel nesciebam ubi eam amplius quaererem. Paenitet me etiam nunc. Quod librum Germanicum non dum legerem, praeterea historia Ignaz Semmelweis valde molesta est ac re ipsa ostendit quomodo scientia opera, maxime medicinae scientia, sed non solum. Medicus Hungaricus Semmelweis (1818-1865) extraordinariam inventionem in aetate cum seminibus et quomodo morbi causa incogniti erant (quamvis notiones de existentia eorum medio aevo, de tempore mortis atrae). Prima microscopia extulit nonnulla organa parva, quae in aqua iactabantur, sed tamen morbi contagiosi producti sunt a miasms, secundum publica scientia.
Semmelweis quid agis?? Observă ca în spitale, materna mortalitas fuit 3 frequentius quam apud obstetrices. Febris puerperalis causa mortis erat his mulieribus, et lotis manibus peculiari solutione (nunc trivial, secundum CHLORUM), developed ab eo, incidentia eius redactus est ad minus, quam 1%. Ignaz etiam librum de eo scripsit. Et editis. Sed quid refert?? Deridetur a medicis delectis temporis. Ille naufragii nervosi et in asylo insano finivit, unde după 14 dies mortuus est ex gangraena ex verberibus custodibus.
Pare dincolo de tragedie? Ironia fati, mori prohibuistis quod propemodum potuit! Quod mundus vidi ante antibioticos? Ce însemna atunci o infecție? Facies -ups ad horrorem pellicularum nunc ridiculae sunt comparatae ad realitatem posteriorem.
Id est quomodo si bene facere conaris, si ascendit cum novis. Mortem aut insaniam. Nescio quod peius est. Sed gravissimum est quod apud eos sunt qui medicum irrident, qui modo dicit posse, quod didicit in collegio, sed etiam ex usu cotidiano, reducere frequentiam gravis effectus in infectio viralis inflammatione administrandi. Dico, non ascendit cum inventis, sed quod in schola didicisti adhibere. Quid est Dr. Groșan facis?, maybe cum aliis substantiis similes effectus, quosdam medicos in Africa probabiliter facere, India vel aliis regionibus sine ius, unde se pare că efectele covid nu sunt atât de dureroase ca la noi. Sed non solum quod plures sunt ibi iuvenes, e mai cald etc. Communitatis cura multo fortior est, praeter alia. Moașele din poveste adică… Și nu atâtea somități care sa spună medicilor și farmaciștilor ce să facă în cele mai mici amănunte cazul unui virus de răceală muntant. Asta în condițiile în care ieri l-am auzit pe Andrei Baciu că nu știa că există substanțe care ar putea combate furtuna citokinică.
„În atenția colegilor din presa, un pont de investigație:
Cum știi că un medic e cu adevărat un cercetător și nu un impostor care se plimbă pe la televizor pretinzând că are un tratament minune?
Valde simplex. Trebuie să aibă în CV publicații științifice, adică articole cu câteva caracteristici obligatorii:
1. Idee originală și protocol de cercetare
2. Studii în condiții controlate strict
3. Verificatur conclusiones
4. Opinii ale altor medici reputați, într-un proces numit „peer review” care certifică calitatea știintifică a materialului.
Am căutat de curiozitate să vad care e activitatea științifică a doamnei Flavia Groșan, exempli gratia.
Am găsit un singur articol din 2011, publicat în Jurnalul de Chimioterapie Microbială Oxford. Suus 'non eius studio, ci al unui medic din străinătate. La care ea a participat, alături de alte câteva zeci de cadre medicale, din care destui români.
În el, medicii au dat două antibiotice pacienților cu pneumonie și au urmărit efectele. Doamna Groșan a avut probabil câțiva pacienți înrolați și a trimis datele cercetătorilor din străinătate care au scris articolul.
https://academic.oup.com/…/66/suppl_3/iii19/669346.
Asta e activitatea ei științifică într-o publicație reputată globală pe care am putut s-o găsesc. E menționată la „și alții care ne-au ajutat” într-un singur articol. Nu mă îndoiesc însă că mai are și alte articole publicate în România, căci aici avem o groază de reviste medicale de nișă, cu impact științific real de obicei redus.
Însă ca om de știință reputat și care contează… ei bine, putem spune destul de simplu că doamna Groșan nu a depășit Bihorul în mod semnificativ.
Deci, dragi colegi din presă, pontem: Dacă vreți să aflați câte parale face în lumea științifică unul dintre medicii care apar la televizor, căutați-i numele în Google Scholar. E varianta motorului de căutare care indexează articolele științifice care contează cu adevărat. Mai sunt utile și PubMed sau ResearchGate.
Vă las plăcerea să descoperiți acolo și operele științifice ale Adinei Alberts, exempli gratia. Hint: erit valde durum…)
Cu plăcere.”
