„Civilizația foametei”
Această carte abordează evoluția umană dintr-un unghi cu totul nou. Pe baza unui inventar bogat de date de genetică, biochimie, biologie moleculară, neurologie, dar și etologie, socio-biologie, paleontologie, istorie, aduce în discuție o ipoteză originală a umanizării.
Unde se poate găsi această carte
Despre carte
Fără a avea pretenția de a se constitui într-o nouă teorie a umanizării, decizie care aparține cititorilor, această ipoteză încearcă să răspundă la unele întrebări legate de umanizare, cum ar fi apariția unor caractere specific umane, dar și să ofere soluții la unele probleme de patologie umană, tratate prin prisma particularităților evoluției umane.
De asemenea, ipoteza pe care se bazează această carte oferă noi direcții de cercetare în mai multe domenii ale biologiei și științelor medicale. Darwinismul timp trece în ultimul printr-o criză de acceptare din partea publicului larg, a cărei consecință este ascensiunea teoriilor creaționiste și a designului inteligent. Această ipoteză vine în completarea darwinismului, încercând să explice unele noi descoperiri care aparent contrazic evoluționismul.
Deși conține date de strictă specialitate, cartea, în cea mai mare parte, este scrisă într-un limbaj accesibil publicului larg. Se adresează biologilor, medicilor, dar și tuturor cititorilor interesați de misterele evoluției.
Întrebări și răspunsuri
Credeți că:
Omul e cel mai gras primat
Pentru că puiul său se naște neajutorat, de aceea are nevoie de căldură, iar stratul adipos, considerabil fata de cele existente la alte primate înrudite, are rolul de a-l apăra de frig în savană? (varianta oficială în știință la ora actuală)
Mayr, E., De la bacterii la om – evoluția lumii vii, Humanitas, 2004 p.308-309
Sau pentru că a existat o perioadă în evoluția sa în care a trăit într-un mediu semiacvatic, iar mamiferele marine au un strat adipos considerabil, pe care și-l păstrează tot anul, nu sezonier, ca animalele care hibernează (teoria acvatică a umanizării, neoficială, contestată în știință)?
Morgan, Elaine (1997). The Aquatic Ape Hypothesis. Souvenir Press.ISBN 0-285-63377-5.
Morris, D.,The naked ape: A Zoologist’s Study of the Human Animal McGraw-Hill Companies, 1967
Puiul de om este atât de neajutorat față de puii altor primate
Pentru că selecția a favorizat un creier mai mare, de fapt inteligența pe care o presupunea acesta? Creierul a crescut foarte mult înainte de naștere, dar creșterea lui nu putea sa aibă loc decât până la un punct. Punctul acela era reprezentat de canalul de naștere, limitat la rândul sau de mersul biped, în sensul că dacă ar fi fost mai mare, atunci capacitatea de a merge biped ar fi fost afectată. Atunci puiul este un prematur cu 17 luni, continuându-și creșterea cu un ritm similar celei din viata intrauterină, de fapt continuându-și viața intrauterină după naștere, ajungând ulterior la stadiul de dezvoltare atins de puiul de cimpanzeu la naștere.
Mayr, E., De la bacterii la om – evoluția lumii vii, Humanitas, 2004 p.308-309
Talia strămoșilor omului a crescut de la Australopithecine, apoi la genul Homo (Homo erectus) și până la omul actual
Tot datorită creșterii creierului ? Pentru un creier mai mare, bebelușul era mai mare, de aceea mama a devenit mai mare. A devenit mai mare pentru ca sa aibă forță de a-l ține în brațe. Tot din această cauză, dimorfismul sexual (în cazul ăsta, diferența de înălțime dintre femele și masculi) s-a diminuat fata de Australopithecine.
Mayr, E., De la bacterii la om – evoluția lumii vii, Humanitas, 2004 p.308-309/
Omul și-a pierdut blana
Tot datorită creșterii creierului? Pentru un creier mai mare, bebelușul era mai mare, de aceea mama a devenit mai mare. A devenit mai mare ca să aibă forța de a-l ține în brațe. Tot din această cauză, dimorfismul sexual (în cazul ăsta, diferența de înălțime dintre femele și masculi) s-a diminuat față de Australopithecine.
Mayr, E., De la bacterii la om- evoluția lumii vii, Humanitas, 2004 p.308-309
Omul trăiește mai mult decât cimpanzeul
Pentru că are nevoie să învețe mai mult timp. Un factor de selecție a fost acela dat de vânătoare, ale cărei practici sunt dificile și necesită mai multe decenii pentru asimilare. Adică omul trăiește mult pentru că învățarea vânătorii a selectat indivizii care trăiesc mai mult, prin asta fiind mai buni vânători. Pentru comparație, Albert Einstein avea 26 de ani când a început să-i învețe pe alții Teoria Relativității, deși pe el nu l-a învățat nimeni.
Finch, C. E.,. Stanford, C. B. Meat-adaptive genes and the evolution of slower aging in humans, The Quarterly Review of Biology, March 2004; 79 (1)
Omul are o creștere mai lentă, o maturizare mai lentă, cu alte cuvinte, o viață mai lentă, comparativ cu cimpanzeul pentru că o creștere mai lentă e asociată cu un creier mai mare? Tatsächlech, există anumite corelații între cele două fenomene. Dar creșterea lentă ar fi permis învățarea mai îndelungată, acumularea de cunoștințe pentru mai mult timp.
Morris, D.,The naked ape: A Zoologist’s Study of the Human Animal McGraw-Hill Companies, 1967
Și dacă vă închipuiți că asta e tot, încă o idee:
Menopauza a apărut la om
Pentru ca bunicile să se poată dedica educației nepoților, învățându-i astfel să culeagă rădăcini (deși creșterea fitness-ului, adică a capacității de a avea urmași viabili trebuie să fie rezultatul selecției naturale, avantajele selective în asta se măsoară)? Teoretic, într-adevăr, investirea în nepoți sau alte rude conduce la perpetuarea propriilor gene, dar educația unui copil trebuia să fie pe atunci extrem de costisitoare.
Hawkes, K., et al., Grandmothering, menopause, and the evolution of human life histories. Proc Natl Acad Sci U S A 1998;95:1336-1339
Vreți o teorie care să răspundă în același timp la toate aceste întrebări? Și în câteva fraze, (de fapt în câteva cuvinte, frazele vin pentru explicații) fără ipoteze și postulate ajutătoare? Dacă nu ați devenit deja creaționiști, așa ceva se găsește în ”Civilizația foametei – o altă abordare a umanizării”. Evoluție 100%. Allerdéngs, e o știință nouă, teoria lui Darwin abia de la anul va împlini 150 de ani de la publicare. Dacă medicina ar fi atât de tânără, am recomanda încă sângerarea pentru tot felul de maladii. Trebuie să dăm șanse unei științe care este încă în leagăn, dar nu trebuie să rămână acolo. E timpul ca și în evoluție să se inventeze… d'Antibiotike.