Dëse Post ass eng exzellent Geleeënheet fir iwwer den ISI System ze schreiwen, wat ech engem Frënd fir eng ganz laang Zäit versprach hunn. Awer et ass och eng Geleeënheet fir ze iwwerpréiwen wéi gutt d'Geschicht reimt (oder schlecht). Virun e puer Joer, ongeféier zwee, Ech hunn et an engem Miwwelgeschäft gesinn, wahrscheinlech Kika, e Buch op Däitsch iwwer Ignaz Semmelweis. Et war op Däitsch, also an däitschsproochege Länner, wahrscheinlech an Éisträich, et hat net verkaf. Dat maachen ech, Ech huelen d'Bicher déi net un Miwwelgeschäfter verkaafen. Ech wollt et kafen, mee et konnt net gemaach ginn. Ech hunn et a menger Hand gehal mat mäerderesche Gedanken, direkt virun de Kameraen. Wéi ech déi zweete Kéier gaang sinn fir et ze froen, et war net méi, si haten aner Bicher gesat oder ech wousst net méi wou ech se sichen. Ech bedaueren et och elo. Dass ech scho laang keen däitscht Buch gelies hunn, Zousätzlech ass d'Geschicht vum Ignaz Semmelweis ganz ustrengend a weist tatsächlech wéi d'Wëssenschaft funktionnéiert, besonnesch medezinesch Wëssenschaft, awer net nëmmen. Den ungareschen Dokter Semmelweis (1818-1865) eng aussergewéinlech Entdeckung gemaach an enger Ära wou Keimen a wéi se Krankheet verursaachen onbekannt waren (obwuel Iddien iwwer hir Existenz aus dem Mëttelalter daten, aus der Zäit vum schwaarzen Doud). Déi éischt Mikroskope haten e puer kleng Organismen ervirgehuewen, déi am Waasser geschloen hunn, awer nach ëmmer infektiiv Krankheeten goufen duerch ... Miasmen produzéiert, no offiziell Wëssenschaft.
Wat mécht Semmelweis?? Observă ca în spitale, Muttermortalitéit war vun 3 Mol méi dacks wéi am Fall vun der Gebuert mat Hebräesch. Puerperal Féiwer war d'Ursaach vum Doud fir dës Fraen, an duerch d'Hänn mat enger spezieller Léisung ze wäschen (nun trivial, baséiert op Chlor), vun him entwéckelt, seng Heefegkeet gouf op manner reduzéiert wéi 1%. Den Ignaz huet och e Buch doriwwer geschriwwen. A publizéiert. Mee wat ass et egal? Hie gouf vun der medizinescher Elite vun der Zäit lächerlech gemaach. Hien hat en nervös Zesummebroch an ass an engem Verréckten Asyl komm, unde după 14 Deeg stierft hien als Resultat vum Gangren, deen duerch d'Schlagen vun de Wiechter verwalt gouf.
Pare dincolo de tragedie? D'Ironie vum Schicksal, ze stierwen vun deem wat Dir praktesch verhënnert hätt! Wéi d'Welt ausgesäit virun Antibiotiken? Ce însemna atunci o infecție? D'Make-ups fir Horrorfilmer sinn elo lächerlech am Verglach mat der Realitéit deemools.
Dat ass wéi et geet wann Dir probéiert gutt ze maachen, wann Dir mat neien Iddien kënnt. Suizid oder Wahnsinn. Ech weess net wat méi schlëmm ass. Awer déi schmerzhaftst Saach ass datt et beaflosst Leit sinn, déi en Dokter lächerlech maachen, dee just seet et ass méiglech, wat hien op der Uni geléiert huet, mä och aus dem Alldag, reduzéieren d'Frequenz vun eeschten Effekter vun enger viraler Infektioun andeems d'Entzündung verwalten. Ech mengen, komm net mat Entdeckungen, awer fir dat wat Dir an der Schoul geléiert hutt anzesetzen. Wat mécht den Dokter Groșan?, vläicht mat anere Substanzen mat ähnlechen Effekter, e puer Dokteren an Afrika wahrscheinlech maachen, Indien oder aner Länner ouni Fuerderungen, unde se pare că efectele covid nu sunt atât de dureroase ca la noi. Et ass net nëmmen datt et méi jonk Leit do sinn, e mai cald etc. D’Gemeinschaftsversuergung ass do vill méi staark, iwwer aner Faktoren. Moașele din poveste adică… Și nu atâtea somități care sa spună medicilor și farmaciștilor ce să facă în cele mai mici amănunte cazul unui virus de răceală muntant. Asta în condițiile în care ieri l-am auzit pe Andrei Baciu că nu știa că există substanțe care ar putea combate furtuna citokinică.
„În atenția colegilor din presa, un pont de investigație:
Cum știi că un medic e cu adevărat un cercetător și nu un impostor care se plimbă pe la televizor pretinzând că are un tratament minune?
Ganz einfach. Trebuie să aibă în CV publicații științifice, adică articole cu câteva caracteristici obligatorii:
1. Idee originală și protocol de cercetare
2. Studii în condiții controlate strict
3. Verifizéiert Conclusiounen
4. Opinii ale altor medici reputați, într-un proces numit „peer review” care certifică calitatea știintifică a materialului.
Am căutat de curiozitate să vad care e activitatea științifică a doamnei Flavia Groșan, zum Beispill.
Am găsit un singur articol din 2011, publicat în Jurnalul de Chimioterapie Microbială Oxford. Et ass net hir Studie, ci al unui medic din străinătate. La care ea a participat, alături de alte câteva zeci de cadre medicale, din care destui români.
În el, medicii au dat două antibiotice pacienților cu pneumonie și au urmărit efectele. Doamna Groșan a avut probabil câțiva pacienți înrolați și a trimis datele cercetătorilor din străinătate care au scris articolul.
https://academic.oup.com/…/66/suppl_3/iii19/669346…
Asta e activitatea ei științifică într-o publicație reputată globală pe care am putut s-o găsesc. E menționată la „și alții care ne-au ajutat” într-un singur articol. Nu mă îndoiesc însă că mai are și alte articole publicate în România, căci aici avem o groază de reviste medicale de nișă, cu impact științific real de obicei redus.
Însă ca om de știință reputat și care contează… ei bine, putem spune destul de simplu că doamna Groșan nu a depășit Bihorul în mod semnificativ.
Deci, dragi colegi din presă, eng Bréck: Dacă vreți să aflați câte parale face în lumea științifică unul dintre medicii care apar la televizor, căutați-i numele în Google Scholar. E varianta motorului de căutare care indexează articolele științifice care contează cu adevărat. Mai sunt utile și PubMed sau ResearchGate.
Vă las plăcerea să descoperiți acolo și operele științifice ale Adinei Alberts, zum Beispill. Hiweis: et wäert ganz schwéier sinn ...)
Cu plăcere.”
