Šis įrašas yra puiki galimybė parašyti apie ISI sistemą, ką žadėjau draugui labai ilgai. Tačiau tai taip pat yra galimybė peržiūrėti, kaip istorija rimuojasi (arba blogai). Prieš keletą metų, apie du, Mačiau jį baldų parduotuvėje, tikriausiai Kika, knyga vokiečių kalba apie Igną Semmelweisą. Tai buvo vokiečių kalba, taigi vokiškai kalbančiose šalyse, tikriausiai Austrijoje, jis nebuvo parduotas. Taip ir darau, Knygas, kurių neparduoda, vežu į baldų parduotuves. Aš norėjau jį nusipirkti, bet to padaryti nepavyko. Laikiau jį rankoje su žudikiškomis mintimis, tiesiai prieš kameras. Kai nuėjau antrą kartą jo prašyti, to nebebuvo, jie buvo padėję kitas knygas arba aš nebežinojau, kur jos ieškoti. Gailiuosi ir dabar. Kad jau kurį laiką neskaičiau vokiškos knygos, be to, Ignazo Semmelweiso istorija labai skaudi ir iš tikrųjų parodo, kaip veikia mokslas, ypač medicinos mokslas, bet ne tik. Vengrijos gydytojas Semmelweisas (1818-1865) padarė nepaprastą atradimą eroje, kai nebuvo žinomi mikrobai ir kaip jie sukelia ligas (nors idėjos apie jų egzistavimą siekia viduramžius, nuo juodosios mirties laikų). Pirmieji mikroskopai išryškino kai kuriuos mažyčius organizmus, kurie paskendo vandenyje, bet vis tiek infekcines ligas sukėlė…miazmai, pagal oficialų mokslą.
Ką veikia Semmelweisas?? Observă ca în spitale, motinų mirtingumas buvo 3 kartų dažniau nei gimus su akušerėmis. Šių moterų mirties priežastis buvo pogimdyminė karštligė, ir plaunant rankas specialiu tirpalu (dabar trivialus, chloro pagrindu), sukurtas jo, jo dažnis sumažėjo iki mažiau nei 1%. Ignazas apie tai taip pat parašė knygą. Ir paskelbė. Bet ką tai svarbu? Iš to meto medicinos elito iš jo šaipėsi. Jį ištiko nervinis priepuolis ir jis atsidūrė beprotnamyje, unde după 14 dienų jis mirė nuo gangrenos, kurią sukėlė sargybinių sumušimai.
Pare dincolo de tragedie? Likimo ironija, mirti nuo to, ko praktiškai galėjote išvengti! Kaip atrodė pasaulis prieš antibiotikus? Ce însemna atunci o infecție? Dabartinis siaubo filmų makiažas yra juokingas, palyginti su tuometine tikrove.
Taip ir būna, jei stengiesi daryti gera, jei kils naujų idėjų. Savižudybė arba beprotybė. Nežinau, kas blogiau. Tačiau skaudžiausia, kad yra įtakingų žmonių, kurie tyčiojasi iš gydytojo, kuris tik sako, kad tai įmanoma, ko išmoko koledže, bet ir iš kasdienės praktikos, sumažinti sunkių virusinės infekcijos padarinių dažnį valdant uždegimą. Aš turiu galvoje, nesugalvok atradimų, bet pritaikyti tai, ką išmokai mokykloje. Ką veikia daktaras Groșanas?, gal su kitomis panašaus poveikio medžiagomis, kai kurie gydytojai Afrikoje tikriausiai tai daro, Indija ar kitos šalys be pretenzijų, unde se pare că efectele covid nu sunt atât de dureroase ca la noi. Ten ne tik jaunimo daugiau, e mai cald etc. Bendruomenės priežiūra ten daug stipresnė, už kitus veiksnius. Moașele din poveste adică… Și nu atâtea somități care sa spună medicilor și farmaciștilor ce să facă în cele mai mici amănunte cazul unui virus de răceală muntant. Asta în condițiile în care ieri l-am auzit pe Andrei Baciu că nu știa că există substanțe care ar putea combate furtuna citokinică.
„În atenția colegilor din presa, un pont de investigație:
Cum știi că un medic e cu adevărat un cercetător și nu un impostor care se plimbă pe la televizor pretinzând că are un tratament minune?
Labai paprasta. Trebuie să aibă în CV publicații științifice, adică articole cu câteva caracteristici obligatorii:
1. Idee originală și protocol de cercetare
2. Studii în condiții controlate strict
3. Patikrintos išvados
4. Opinii ale altor medici reputați, într-un proces numit „peer review” care certifică calitatea știintifică a materialului.
Am căutat de curiozitate să vad care e activitatea științifică a doamnei Flavia Groșan, pavyzdžiui.
Am găsit un singur articol din 2011, publicat în Jurnalul de Chimioterapie Microbială Oxford. Tai ne jos studija, ci al unui medic din străinătate. La care ea a participat, alături de alte câteva zeci de cadre medicale, din care destui români.
În el, medicii au dat două antibiotice pacienților cu pneumonie și au urmărit efectele. Doamna Groșan a avut probabil câțiva pacienți înrolați și a trimis datele cercetătorilor din străinătate care au scris articolul.
https://academic.oup.com/…/66/suppl_3/iii19/669346…
Asta e activitatea ei științifică într-o publicație reputată globală pe care am putut s-o găsesc. E menționată la „și alții care ne-au ajutat” într-un singur articol. Nu mă îndoiesc însă că mai are și alte articole publicate în România, căci aici avem o groază de reviste medicale de nișă, cu impact științific real de obicei redus.
Însă ca om de știință reputat și care contează… ei bine, putem spune destul de simplu că doamna Groșan nu a depășit Bihorul în mod semnificativ.
Deci, dragi colegi din presă, tiltas: Dacă vreți să aflați câte parale face în lumea științifică unul dintre medicii care apar la televizor, căutați-i numele în Google Scholar. E varianta motorului de căutare care indexează articolele științifice care contează cu adevărat. Mai sunt utile și PubMed sau ResearchGate.
Vă las plăcerea să descoperiți acolo și operele științifice ale Adinei Alberts, pavyzdžiui. Užuomina: bus labai sunku...)
Cu plăcere.”
