Jawatan ini adalah peluang yang baik untuk menulis tentang sistem ISI, apa yang saya janjikan kepada kawan untuk masa yang lama. Tetapi ini juga peluang untuk menyemak sejauh mana sejarah berima (atau buruk). Beberapa tahun yang lalu, lebih kurang dua, Saya melihatnya di kedai perabot, mungkin Kika, sebuah buku dalam bahasa Jerman tentang Ignaz Semmelweis. Ia dalam bahasa Jerman, jadi di negara berbahasa Jerman, mungkin di Austria, ia tidak dijual. Itulah yang saya lakukan, Saya mengambil buku yang tidak dijual ke kedai perabot. Saya mahu membelinya, tetapi ia tidak dapat dilakukan. Saya memegangnya di tangan saya dengan pemikiran membunuh, betul-betul di hadapan kamera. Apabila saya pergi kali kedua untuk memintanya, ia tidak lagi, mereka telah meletakkan buku lain atau saya tidak tahu di mana hendak mencarinya lagi. Saya menyesal walaupun sekarang. Bahawa saya sudah lama tidak membaca buku Jerman, tambahan pula, kisah Ignaz Semmelweis sangat memeritkan dan sebenarnya menunjukkan bagaimana sains berfungsi, terutamanya ilmu perubatan, tetapi bukan sahaja. Doktor Hungary Semmelweis (1818-1865) membuat penemuan yang luar biasa pada era apabila kuman dan bagaimana ia menyebabkan penyakit tidak diketahui (walaupun idea tentang kewujudan mereka bermula dari Zaman Pertengahan, dari zaman kematian hitam). Mikroskop pertama telah menyerlahkan beberapa organisma kecil yang bergelimpangan di dalam air, tetapi penyakit berjangkit masih dihasilkan oleh…miasms, mengikut sains rasmi.
Apa yang Semmelweis buat?? Observă ca în spitale, kematian ibu adalah daripada 3 kali lebih kerap daripada dalam kes kelahiran dengan bidan. Demam nifas adalah punca kematian bagi wanita ini, dan dengan membasuh tangan dengan larutan khas (remeh sekarang, berasaskan klorin), dibangunkan olehnya, kejadiannya telah dikurangkan kepada kurang daripada 1%. Ignaz juga menulis buku mengenainya. Dan diterbitkan. Tetapi apa yang penting? Dia diejek oleh elit perubatan pada masa itu. Dia mengalami gangguan saraf dan berakhir di rumah sakit jiwa, unde după 14 hari dia mati akibat gangren yang disebabkan oleh pukulan yang ditadbir oleh pengawal.
Pare dincolo de tragedie? Ironinya nasib, untuk mati daripada apa yang anda boleh cegah! Bagaimana rupa dunia sebelum antibiotik? Ce însemna atunci o infecție? Solekan untuk filem seram sekarang adalah tidak masuk akal jika dibandingkan dengan realiti ketika itu.
Begitulah keadaannya jika anda berusaha untuk berbuat baik, jika anda mendapat idea baru. Bunuh diri atau gila. Saya tidak tahu yang mana lebih teruk. Tetapi yang paling menyakitkan ialah ada orang berpengaruh yang mempersendakan doktor yang hanya mengatakan boleh, apa yang dipelajarinya di kolej, tetapi juga dari amalan harian, mengurangkan kekerapan kesan serius jangkitan virus dengan menguruskan keradangan. Maksud saya, jangan datang dengan penemuan, tetapi untuk mengaplikasikan apa yang dipelajari di sekolah. Apa yang Dr. Groșan buat?, mungkin dengan bahan lain yang mempunyai kesan yang sama, sesetengah doktor di Afrika mungkin begitu, India atau negara lain tanpa tuntutan, unde se pare că efectele covid nu sunt atât de dureroase ca la noi. Bukan setakat ada lebih ramai anak muda di sana, e mai cald etc. Penjagaan masyarakat jauh lebih kuat di sana, melebihi faktor lain. Moașele din poveste adică… Și nu atâtea somități care sa spună medicilor și farmaciștilor ce să facă în cele mai mici amănunte cazul unui virus de răceală muntant. Asta în condițiile în care ieri l-am auzit pe Andrei Baciu că nu știa că există substanțe care ar putea combate furtuna citokinică.
„În atenția colegilor din presa, un pont de investigație:
Cum știi că un medic e cu adevărat un cercetător și nu un impostor care se plimbă pe la televizor pretinzând că are un tratament minune?
Sangat mudah. Trebuie să aibă în CV publicații științifice, adică articole cu câteva caracteristici obligatorii:
1. Idee originală și protocol de cercetare
2. Studii în condiții controlate strict
3. Kesimpulan yang disahkan
4. Opinii ale altor medici reputați, într-un proces numit „peer review” care certifică calitatea știintifică a materialului.
Am căutat de curiozitate să vad care e activitatea științifică a doamnei Flavia Groșan, contohnya.
Am găsit un singur articol din 2011, publicat în Jurnalul de Chimioterapie Microbială Oxford. Bukan kajian dia, ci al unui medic din străinătate. La care ea a participat, alături de alte câteva zeci de cadre medicale, din care destui români.
În el, medicii au dat două antibiotice pacienților cu pneumonie și au urmărit efectele. Doamna Groșan a avut probabil câțiva pacienți înrolați și a trimis datele cercetătorilor din străinătate care au scris articolul.
https://academic.oup.com/…/66/suppl_3/iii19/669346…
Asta e activitatea ei științifică într-o publicație reputată globală pe care am putut s-o găsesc. E menționată la „și alții care ne-au ajutat” într-un singur articol. Nu mă îndoiesc însă că mai are și alte articole publicate în România, căci aici avem o groază de reviste medicale de nișă, cu impact științific real de obicei redus.
Însă ca om de știință reputat și care contează… ei bine, putem spune destul de simplu că doamna Groșan nu a depășit Bihorul în mod semnificativ.
Deci, dragi colegi din presă, sebuah jambatan: Dacă vreți să aflați câte parale face în lumea științifică unul dintre medicii care apar la televizor, căutați-i numele în Google Scholar. E varianta motorului de căutare care indexează articolele științifice care contează cu adevărat. Mai sunt utile și PubMed sau ResearchGate.
Vă las plăcerea să descoperiți acolo și operele științifice ale Adinei Alberts, contohnya. Petunjuk: ia akan menjadi sangat sukar…)
Cu plăcere.”
