Din il-kariga hija opportunità eċċellenti biex tikteb dwar is-sistema ISI, dak li wiegħed ħabib għal żmien twil ħafna. Iżda hija wkoll opportunità biex tirrevedi kemm l-istorja tirrima tajjeb (jew ħażin). Ftit snin ilu, madwar tnejn, Rajtu f’ħanut tal-għamara, probabbilment Kika, ktieb bil-Ġermaniż dwar Ignaz Semmelweis. Kien bil-Ġermaniż, hekk fil-pajjiżi li jitkellmu bil-Ġermaniż, probabbilment fl-Awstrija, ma kinitx biegħet. Dak hu nagħmel, Nieħu l-kotba li ma jbigħux lill-ħwienet tal-għamara. Ridt nixtriha, imma ma setax isir. Żammejt f’idi bi ħsibijiet qattiela, dritt quddiem il-kameras. Meta mort it-tieni darba nistaqsi għaliha, ma kienx aktar, kienu poġġew kotba oħra jew ma kontx naf fejn infittex aktar. Jiddispjaċini anke issa. Li ilni ma naqra ktieb Ġermaniż, barra minn hekk, l-istorja ta’ Ignaz Semmelweis hija koroh ħafna u fil-fatt turi kif taħdem ix-xjenza, speċjalment ix-xjenza medika, imma mhux biss. It-tabib Ungeriż Semmelweis (1818-1865) għamel skoperta straordinarja f’era meta l-mikrobi u kif jikkawżaw il-mard ma kinux magħrufa (għalkemm ideat dwar l-eżistenza tagħhom imorru mill-Medju Evu, minn żmien il-mewt s-sewda). L-ewwel mikroskopji kienu enfasizzaw xi organiżmi ċkejkna li ħarġu fl-ilma, iżda xorta mard infettiv kien prodott minn...mijażmi, skond ix-xjenza uffiċjali.
X'qed jagħmel Semmelweis?? Observă ca în spitale, mortalità materna kienet ta 3 drabi aktar frekwenti milli fil-każ ta’ twelid mal-qwiebel. Id-deni puerperali kien il-kawża tal-mewt għal dawn in-nisa, u billi taħsel l-idejn b'soluzzjoni speċjali (trivjali issa, ibbażat fuq il-kloru), żviluppata minnu, l-inċidenza tagħha tnaqqset għal inqas minn 1%. Ignaz kiteb ukoll ktieb dwarha. U ppubblikati. Imma xi jimpurtah? Kien ridikolat mill-elite medika ta’ dak iż-żmien. Huwa kellu ħsara nervuża u spiċċa f’kenn tal-ġenn, unde după 14 jiem miet b’konsegwenza ta’ gangrena kkaġunata mis-swat li ngħataw mill-gwardjani.
Pare dincolo de tragedie? L-ironija tad-destin, li tmut minn dak li prattikament stajt prevenut! Kif kienet id-dinja qabel l-antibijotiċi? Ce însemna atunci o infecție? Il-make-ups għall-films tal-orrur issa huma redikoli meta mqabbla mar-realtà ta’ dak iż-żmien.
Hekk imur jekk tipprova tagħmel il-ġid, jekk toħroġ b’ideat ġodda. Suwiċidju jew ġenn. Ma nafx liema hija l-agħar. Imma l-aktar ħaġa ta’ wġigħ hija li hemm nies influwenti li jirredikolaw tabib li jgħid biss li huwa possibbli, dak li tgħallem fil-kulleġġ, imma wkoll mill-prattika ta’ kuljum, tnaqqas il-frekwenza ta 'effetti serji ta' infezzjoni virali billi timmaniġġja l-infjammazzjoni. Jiġifieri, toħroġx bi skoperti, imma biex tapplika dak li tgħallimt fl-iskola. X'qed jagħmel Dr Groșan?, forsi ma' sustanzi oħra b'effetti simili, xi tobba fl-Afrika probabbilment jagħmlu, Indja jew pajjiżi oħra mingħajr pretensjonijiet, unde se pare că efectele covid nu sunt atât de dureroase ca la noi. Mhux biss li hemm aktar żgħażagħ hemmhekk, e mai cald etc. Il-kura tal-komunità hija ħafna aktar b'saħħitha hemmhekk, lil hinn minn fatturi oħra. Moașele din poveste adică… Și nu atâtea somități care sa spună medicilor și farmaciștilor ce să facă în cele mai mici amănunte cazul unui virus de răceală muntant. Asta în condițiile în care ieri l-am auzit pe Andrei Baciu că nu știa că există substanțe care ar putea combate furtuna citokinică.
„În atenția colegilor din presa, un pont de investigație:
Cum știi că un medic e cu adevărat un cercetător și nu un impostor care se plimbă pe la televizor pretinzând că are un tratament minune?
Sempliċi ħafna. Trebuie să aibă în CV publicații științifice, adică articole cu câteva caracteristici obligatorii:
1. Idee originală și protocol de cercetare
2. Studii în condiții controlate strict
3. Konklużjonijiet verifikati
4. Opinii ale altor medici reputați, într-un proces numit „peer review” care certifică calitatea știintifică a materialului.
Am căutat de curiozitate să vad care e activitatea științifică a doamnei Flavia Groșan, per eżempju.
Am găsit un singur articol din 2011, publicat în Jurnalul de Chimioterapie Microbială Oxford. Mhuwiex l-istudju tagħha, ci al unui medic din străinătate. La care ea a participat, alături de alte câteva zeci de cadre medicale, din care destui români.
În el, medicii au dat două antibiotice pacienților cu pneumonie și au urmărit efectele. Doamna Groșan a avut probabil câțiva pacienți înrolați și a trimis datele cercetătorilor din străinătate care au scris articolul.
https://academic.oup.com/…/66/suppl_3/iii19/669346…
Asta e activitatea ei științifică într-o publicație reputată globală pe care am putut s-o găsesc. E menționată la „și alții care ne-au ajutat” într-un singur articol. Nu mă îndoiesc însă că mai are și alte articole publicate în România, căci aici avem o groază de reviste medicale de nișă, cu impact științific real de obicei redus.
Însă ca om de știință reputat și care contează… ei bine, putem spune destul de simplu că doamna Groșan nu a depășit Bihorul în mod semnificativ.
Deci, dragi colegi din presă, pont: Dacă vreți să aflați câte parale face în lumea științifică unul dintre medicii care apar la televizor, căutați-i numele în Google Scholar. E varianta motorului de căutare care indexează articolele științifice care contează cu adevărat. Mai sunt utile și PubMed sau ResearchGate.
Vă las plăcerea să descoperiți acolo și operele științifice ale Adinei Alberts, per eżempju. Ħjiel: se jkun diffiċli ħafna...)
Cu plăcere.”
