Tento príspevok je vynikajúcou príležitosťou na písanie o systéme ISI, čo som veľmi dlho sľuboval priateľovi. Je to však aj príležitosť prehodnotiť, ako dobre sa história rýmuje (alebo zle). Pred pár rokmi, o dvoch, Videl som to v obchode s nábytkom, asi Kika, kniha v nemčine o Ignazovi Semmelweisovi. Bolo to v nemčine, teda v nemecky hovoriacich krajinách, pravdepodobne v Rakúsku, nepredalo sa to. To je to, čo robím, Knihy, ktoré sa nepredávajú, beriem do obchodov s nábytkom. Chcel som si ho kúpiť, ale nedalo sa to. Držal som ho v ruke s vražednými myšlienkami, priamo pred kamerami. Keď som išiel druhýkrát požiadať o to, už to nebolo, dali iné knihy alebo som už nevedel, kde to mám hľadať. Mrzí ma to aj teraz. Že som dlho nečítala nemeckú knihu, príbeh Ignaza Semmelweisa je navyše veľmi bolestivý a vlastne ukazuje, ako funguje veda, najmä lekárska veda, ale nielen. Maďarský lekár Semmelweis (1818-1865) urobil mimoriadny objav v dobe, keď mikróby a spôsob, akým spôsobujú choroby, neboli známe (hoci predstavy o ich existencii pochádzajú zo stredoveku, z čias čiernej smrti). Prvé mikroskopy zvýraznili niektoré drobné organizmy, ktoré sa potápali vo vode, ale stále boli infekčné choroby spôsobené...miazmami, podľa oficiálnej vedy.
Čo robí Semmelweis?? Observă ca în spitale, úmrtnosť matiek bola 3 krát častejšie ako v prípade pôrodu s pôrodnými asistentkami. Puerperálna horúčka bola príčinou smrti týchto žien, a umývaním rúk špeciálnym roztokom (teraz triviálne, na báze chlóru), ním vyvinuté, jeho výskyt sa znížil na menej ako 1%. Ignaz o tom napísal aj knihu. A zverejnené. Ale čo na tom záleží? Vtedajšia lekárska elita sa mu vysmievala. Nervovo sa zrútil a skončil v blázinci, unde după 14 dní zomrel na následky gangrény spôsobenej bitím dozorcami.
Pare dincolo de tragedie? Irónia osudu, zomrieť na to, čomu ste prakticky mohli zabrániť! Ako vyzeral svet pred antibiotikami? Ce însemna atunci o infecție? Súčasné líčidlá pre hororové filmy sú smiešne v porovnaní s vtedajšou realitou.
Tak to chodí, ak sa snažíte konať dobro, ak prídete na nové nápady. Samovražda alebo šialenstvo. Neviem, čo je horšie. Ale najbolestivejšie je, že existujú vplyvní ľudia, ktorí sa vysmievajú lekárovi, ktorý len hovorí, že je to možné, čo sa naučil na vysokej škole, ale aj z každodennej praxe, znížiť frekvenciu závažných účinkov vírusovej infekcie zvládnutím zápalu. Neprichádzaj s objavmi, ale aplikovať to, čo ste sa naučili v škole. Čo robí Dr. Groșan?, možno s inými látkami s podobnými účinkami, niektorí lekári v Afrike pravdepodobne áno, India alebo iné krajiny bez nárokov, unde se pare că efectele covid nu sunt atât de dureroase ca la noi. Nejde len o to, že je tam viac mladých ľudí, e mai cald etc. Komunitná starostlivosť je tam oveľa silnejšia, mimo iných faktorov. Moașele din poveste adică… Și nu atâtea somități care sa spună medicilor și farmaciștilor ce să facă în cele mai mici amănunte cazul unui virus de răceală muntant. Asta în condițiile în care ieri l-am auzit pe Andrei Baciu că nu știa că există substanțe care ar putea combate furtuna citokinică.
„În atenția colegilor din presa, un pont de investigație:
Cum știi că un medic e cu adevărat un cercetător și nu un impostor care se plimbă pe la televizor pretinzând că are un tratament minune?
Veľmi jednoduché. Trebuie să aibă în CV publicații științifice, adică articole cu câteva caracteristici obligatorii:
1. Idee originală și protocol de cercetare
2. Studii în condiții controlate strict
3. Overené závery
4. Opinii ale altor medici reputați, într-un proces numit „peer review” care certifică calitatea știintifică a materialului.
Am căutat de curiozitate să vad care e activitatea științifică a doamnei Flavia Groșan, napríklad.
Am găsit un singur articol din 2011, publicat în Jurnalul de Chimioterapie Microbială Oxford. Nie je to jej štúdia, ci al unui medic din străinătate. La care ea a participat, alături de alte câteva zeci de cadre medicale, din care destui români.
În el, medicii au dat două antibiotice pacienților cu pneumonie și au urmărit efectele. Doamna Groșan a avut probabil câțiva pacienți înrolați și a trimis datele cercetătorilor din străinătate care au scris articolul.
https://Academy.oup.com/…/66/suppl_3/iii19/669346…
Asta e activitatea ei științifică într-o publicație reputată globală pe care am putut s-o găsesc. E menționată la „și alții care ne-au ajutat” într-un singur articol. Nu mă îndoiesc însă că mai are și alte articole publicate în România, căci aici avem o groază de reviste medicale de nișă, cu impact științific real de obicei redus.
Însă ca om de știință reputat și care contează… ei bine, putem spune destul de simplu că doamna Groșan nu a depășit Bihorul în mod semnificativ.
Deci, dragi colegi din presă, most: Dacă vreți să aflați câte parale face în lumea științifică unul dintre medicii care apar la televizor, căutați-i numele în Google Scholar. E varianta motorului de căutare care indexează articolele științifice care contează cu adevărat. Mai sunt utile și PubMed sau ResearchGate.
Vă las plăcerea să descoperiți acolo și operele științifice ale Adinei Alberts, napríklad. Nápoveda: bude to veľmi ťažké…)
Cu plăcere.”
