Ta objava je odlična priložnost za pisanje o sistemu ISI, kar sem prijatelju obljubljal že zelo dolgo. Je pa tudi priložnost, da preverimo, kako dobro se zgodovina rima (ali slabo). Pred nekaj leti, približno dva, Videl sem ga v trgovini s pohištvom, verjetno Kika, knjiga v nemščini o Ignazu Semmelweisu. Bilo je v nemščini, torej v nemško govorečih državah, verjetno v Avstriji, ni bilo prodano. To počnem, Knjige, ki se ne prodajajo, jemljem v trgovine s pohištvom. Hotel sem ga kupiti, vendar tega ni bilo mogoče narediti. Držal sem ga v roki z morilskimi mislimi, tik pred kamerami. Ko sem šel drugič prosit za to, ni bilo več, dali so druge knjige ali pa nisem več vedel, kje naj to iščem. Še zdaj mi je žal. Da že nekaj časa nisem prebral nemške knjige, poleg tega je zgodba Ignaza Semmelweisa zelo boleča in dejansko prikazuje, kako znanost deluje, predvsem medicinska znanost, vendar ne samo. Madžarski zdravnik Semmelweis (1818-1865) naredil izjemno odkritje v dobi, ko klice in kako povzročajo bolezni niso bili znani (čeprav ideje o njihovem obstoju izhajajo iz srednjega veka, iz časa črne smrti). Prvi mikroskopi so osvetlili nekaj drobnih organizmov, ki so se potopili v vodo, vendar so nalezljive bolezni še vedno nastale zaradi ... miazmov, po uradni znanosti.
Kaj dela Semmelweis?? Observă ca în spitale, umrljivost mater je znašala 3 krat pogosteje kot v primeru poroda z babicami. Porodna vročina je bila vzrok smrti teh žensk, in z umivanjem rok s posebno raztopino (zdaj trivialno, na osnovi klora), razvil ga, njegova pojavnost se je zmanjšala na manj kot 1%. Ignaz je o tem napisal tudi knjigo. In objavljeno. Ampak kaj ima veze? Takratna medicinska elita ga je zasmehovala. Imel je živčni zlom in končal v norišnici, unde după 14 dni je umrl zaradi gangrene, ki so jo povzročili pretepi, ki so jih izvajali pazniki.
Pare dincolo de tragedie? Ironija usode, umreti zaradi tega, kar bi praktično lahko preprečil! Kako je izgledal svet pred antibiotiki? Ce însemna atunci o infecție? Ličila za grozljivke so zdaj smešna v primerjavi s takratno resničnostjo.
Tako to gre, če se trudiš delati dobro, če prideš do novih idej. Samomor ali norost. Ne vem kaj je hujše. Najbolj boleče pa je, da se najdejo vplivneži, ki zasmehujejo zdravnika, ki samo pravi, da je to mogoče, kar se je naučil na fakulteti, ampak tudi iz vsakdanje prakse, zmanjšajte pogostost resnih učinkov virusne okužbe z obvladovanjem vnetja. Mislim, ne delaj odkritij, ampak uporabiti tisto, kar ste se naučili v šoli. Kaj počne dr. Groșan?, morda z drugimi snovmi s podobnimi učinki, verjetno nekateri zdravniki v Afriki, Indija ali druge države brez zahtevkov, unde se pare că efectele covid nu sunt atât de dureroase ca la noi. Ne gre samo za to, da je tam več mladih, e mai cald etc. Skupnostna skrb je tam veliko močnejša, poleg drugih dejavnikov. Moașele din poveste adică… Și nu atâtea somități care sa spună medicilor și farmaciștilor ce să facă în cele mai mici amănunte cazul unui virus de răceală muntant. Asta în condițiile în care ieri l-am auzit pe Andrei Baciu că nu știa că există substanțe care ar putea combate furtuna citokinică.
„În atenția colegilor din presa, un pont de investigație:
Cum știi că un medic e cu adevărat un cercetător și nu un impostor care se plimbă pe la televizor pretinzând că are un tratament minune?
Zelo preprosto. Trebuie să aibă în CV publicații științifice, adică articole cu câteva caracteristici obligatorii:
1. Idee originală și protocol de cercetare
2. Studii în condiții controlate strict
3. Preverjeni sklepi
4. Opinii ale altor medici reputați, într-un proces numit „peer review” care certifică calitatea știintifică a materialului.
Am căutat de curiozitate să vad care e activitatea științifică a doamnei Flavia Groșan, na primer.
Am găsit un singur articol din 2011, publicat în Jurnalul de Chimioterapie Microbială Oxford. To ni njena študija, ci al unui medic din străinătate. La care ea a participat, alături de alte câteva zeci de cadre medicale, din care destui români.
În el, medicii au dat două antibiotice pacienților cu pneumonie și au urmărit efectele. Doamna Groșan a avut probabil câțiva pacienți înrolați și a trimis datele cercetătorilor din străinătate care au scris articolul.
https://academic.oup.com/…/66/suppl_3/iii19/669346…
Asta e activitatea ei științifică într-o publicație reputată globală pe care am putut s-o găsesc. E menționată la „și alții care ne-au ajutat” într-un singur articol. Nu mă îndoiesc însă că mai are și alte articole publicate în România, căci aici avem o groază de reviste medicale de nișă, cu impact științific real de obicei redus.
Însă ca om de știință reputat și care contează… ei bine, putem spune destul de simplu că doamna Groșan nu a depășit Bihorul în mod semnificativ.
Deci, dragi colegi din presă, most: Dacă vreți să aflați câte parale face în lumea științifică unul dintre medicii care apar la televizor, căutați-i numele în Google Scholar. E varianta motorului de căutare care indexează articolele științifice care contează cu adevărat. Mai sunt utile și PubMed sau ResearchGate.
Vă las plăcerea să descoperiți acolo și operele științifice ale Adinei Alberts, na primer. Namig: zelo težko bo…)
Cu plăcere.”
