O lenei pou o se avanoa sili lea e tusi ai e uiga i le ISI system, le mea na ou folafola atu i se uo mo se taimi umi lava. Ae ose avanoa foi e toe iloilo ai le lelei o tala faasolopito (pe leaga). I nai tausaga ua mavae, pe tusa ma le lua, Sa ou vaai i ai i se faleoloa meafale, masalo o Kika, o se tusi i Siamani e uiga ia Ignaz Semmelweis. Sa i Siamani, e faapena foi i atunuu e tautatala i le gagana Siamani, masalo i Austria, e lei faatauina atu. O le mea lena ou te faia, Ou te ave tusi e le fa'atau atu i faleoloa meafale. Sa ou manao e faatau, ae sa le mafai ona fai. Sa ou uuina i lo'u lima ma mafaufauga fasioti tagata, i luma tonu o meapueata. Ina ua ou alu faalua e fesili i ai, ua le toe i ai, sa latou tuuina isi tusi pe ou te le toe iloa po o fea e toe sueina ai. Ou te faanoanoa lava i le taimi nei. Ua leva ona ou le'i faitauina se tusi Siamani, e le gata i lea, o le tala ia Ignaz Semmelweis e matua tiga lava ma o loʻo faʻaalia moni ai le galue o le saienisi, aemaise le faasaienisi faafomai, ae le gata i lea. Le foma’i Hungarian Semmelweis (1818-1865) faia se su'esu'ega uiga ese i se vaitau na le iloa ai le siama ma le ala e mafua ai fa'ama'i (e ui lava o manatu e uiga i lo latou ola mai le Middle Ages, mai le taimi o le oti uliuli). O su'esu'ega muamua na fa'ailoa mai ai ni meaola ninii o lo'o fe'au i totonu o le vai, ae o fa'ama'i fa'ama'i na maua mai e…miasms, e tusa ai ma le faasaienisi aloaia.
O le a le mea o loʻo faia e Semmelweis?? Observă ca în spitale, maliu tina sa o 3 e sili atu le tele o taimi nai lo le tulaga o le fanau mai ma faatosaga. O le fiva puerperal na mafua ai ona maliliu ia tamaitai, ma le fufuluina o lima i se fofo faapitoa (faatauvaa nei, fa'avae ile chlorine), atiina ae e ia, ua faaitiitia lona aafiaga i lalo ifo 1%. Na tusia foi e Ignaz se tusi e uiga i ai. Ma lomia. Ae o le a le mea e taua? Sa ulagia o ia e le au atamamai faafomai o lena taimi. Sa faaletonu lona popole ma iu ai i se nofoaga e sulufai i ai tagata valea, unde după 14 aso na maliu ai o ia ona o le gangrene e mafua mai i le sasa na faia e leoleo.
Pare dincolo de tragedie? O le fa'avalevalea o le i'uga, e oti i mea sa mafai ona e taofia! E faape'ī foliga o le lalolagi a o leʻi faia vailaau faʻamaʻi? Ce însemna atunci o infecție? O teuteuga mo ata mataga i le taimi nei e faʻavalevalea pe a faʻatusatusa i le mea moni i na aso.
E faapena lava pe afai e te taumafai e fai mea lelei, pe afai e te maua ni manatu fou. Pule i le ola po o le faavalevalea. Ou te le iloa po o fea e sili atu ona leaga. Ae o le mea e sili ona tiga o loʻo i ai tagata faʻamalosi e ula i se fomaʻi e naʻo le fai mai e mafai, mea na ia aoaoina i le kolisi, ae mai faiga masani i aso uma, fa'aitiitia le tele o a'afiaga ogaoga o se fa'ama'i viral e ala i le puleaina o le mumū. O le uiga o la'u tala, aua ne'i o'o mai ni mea e maua, ae ia faatatau mea na e aoaoina i le aoga. O le a le mea o fai e Dr. Groșan?, masalo ma isi mea e tutusa o latou aafiaga, atonu e faia e nisi fomai i Aferika, Initia poʻo isi atunuʻu e aunoa ma ni tagi, unde se pare că efectele covid nu sunt atât de dureroase ca la noi. E le na'o le to'atele o tupulaga talavou, e mai cald etc. E sili atu le malosi o le tausiga o nuu iina, i tua atu o isi mea. Moașele din poveste adică… Și nu atâtea somități care sa spună medicilor și farmaciștilor ce să facă în cele mai mici amănunte cazul unui virus de răceală muntant. Asta în condițiile în care ieri l-am auzit pe Andrei Baciu că nu știa că există substanțe care ar putea combate furtuna citokinică.
„În atenția colegilor din presa, un pont de investigație:
Cum știi că un medic e cu adevărat un cercetător și nu un impostor care se plimbă pe la televizor pretinzând că are un tratament minune?
Faigofie tele. Trebuie să aibă în CV publicații științifice, adică articole cu câteva caracteristici obligatorii:
1. Idee originală și protocol de cercetare
2. Studii în condiții controlate strict
3. Fa'ai'uga fa'amaonia
4. Opinii ale altor medici reputați, într-un proces numit „peer review” care certifică calitatea știintifică a materialului.
Am căutat de curiozitate să vad care e activitatea științifică a doamnei Flavia Groșan, faataitaiga.
Am găsit un singur articol din 2011, publicat în Jurnalul de Chimioterapie Microbială Oxford. E le o lana su'esu'ega, ci al unui medic din străinătate. La care ea a participat, alături de alte câteva zeci de cadre medicale, din care destui români.
În el, medicii au dat două antibiotice pacienților cu pneumonie și au urmărit efectele. Doamna Groșan a avut probabil câțiva pacienți înrolați și a trimis datele cercetătorilor din străinătate care au scris articolul.
https://academic.oup.com/…/66/suppl_3/iii19/669346…
Asta e activitatea ei științifică într-o publicație reputată globală pe care am putut s-o găsesc. E menționată la „și alții care ne-au ajutat” într-un singur articol. Nu mă îndoiesc însă că mai are și alte articole publicate în România, căci aici avem o groază de reviste medicale de nișă, cu impact științific real de obicei redus.
Însă ca om de știință reputat și care contează… ei bine, putem spune destul de simplu că doamna Groșan nu a depășit Bihorul în mod semnificativ.
Deci, dragi colegi din presă, se alalaupapa: Dacă vreți să aflați câte parale face în lumea științifică unul dintre medicii care apar la televizor, căutați-i numele în Google Scholar. E varianta motorului de căutare care indexează articolele științifice care contează cu adevărat. Mai sunt utile și PubMed sau ResearchGate.
Vă las plăcerea să descoperiți acolo și operele științifice ale Adinei Alberts, faataitaiga. Fautuaga: o le a matua faigata lava…)
Cu plăcere.”
