Fai mai e tele pepelo, laiti ma fuainumera. O se toe faaupuina o lenei upu o le a faapea o loo i ai ni talafatu ofoofogia, talitonuina ma…faasaienisi. E ui lava o nisi o tala faʻasaienisi sa ma e matua faateʻia lava i tagata e iai se lagona faitio ma le tele o mafaufauga. E le foliga mai o ni pepelo faavalevalea e pei o tala i se tala Rusia lea e savali ai le tagata i se pogisa e tipi i se naifi i St. Petersburg i le po papaʻe.. Ae o nisi e ta'ua o manatu faasaienitisi e iai aafiaga moni (o lona uiga, tatou te le o talanoa e uiga i quantum physics) e faigata lava ona folo.
E faapefea ona le saoloto le au lomitusi mai le amataga, i lona uiga o ia o se tagata faaituau, sa tele atu le sa'olotoga i le faia o faiga fa'apolokiki a se pati. Știința modernă s-a politizat și ea curând. Ma le auala e suia ai pati, suiga fa'alelotu, e mafai foi ona suia paradigms i le faasaienisi E mautinoa, pe a mafai. Euclidean geometry e le mafai ona faʻapolokiki, e pei ona masani ai e le mafai e se tasi ona fa'apolokiki le tele o fa'asaienisi fa'avae. Ae a le o lea sa i ai ma e matua tele lava le avanoa mo le gaioiga, lea ua matua’i fa’aaogaina ma o lo’o fa’aaoga pea.
Sentimentele au avut și au încă o miză foarte mare in acest sens. O lagona i tagata ma manu. O le mea moni o lagona i tagata, „afectele” la animale. O le mea lena na ou faitau ai i tusi ethology i le kolisi. Aua e leai ni lagona o manu, ele au „’afecte”. I suʻega, faʻalagolago i le faiaoga, na taʻu mai ia te aʻu le auala e faʻafeiloaʻi ai le mataupu o le alofa i manu. Sa i ai nisi matala pe itiiti foi le avanoa i le mamao e alu i ai lagona o manu. Etologul Frans de Waal, tusitala o le tele o tusi lauiloa i amioga a manu, faamatala auiliili le tulaga, sili atu ona faigata i lona talavou, i le gasologa o tausaga 60-70. O De Waal sa ulagia i taimi uma ona o le finau o manu e sili atu nai lo masini, cum suna paradigma oficială. Își imaginează cineva care a avut câine oameni de știință „serioși”, po o le a lava le uiga o lena mea (pe le fa'atauva'a, unul dintre sensuri e „distant, malolo”), fai mai se mea faapena?
E tusa ai ma amioga, o lona sui lauiloa o B. F. Skinner (e mafai e le igoa ona faamatalaina se uiga faaleaiga) manu o automatons e tali atu i mea tau siosiomaga. Afai tatou te manatua suʻega a le maile a Ivan Pavlov, ua manatu ose mua'i ole amio, e mafai ona tatou faʻalauteleina le faʻataʻitaʻiga i isi amioga a manu, ae faapea foi i le mafaufau o tagata. Amioga manu (ae faapea foi le tagata) o se ituaiga tabula rasa, cu puține comportamente înnăscute. E a'oa'oina e manu mea uma latou te faia. O le a latou tali atu moni lava i faʻaosofia o le siosiomaga. E faapena foʻi ona faia e tagata. E mautinoa, e moni o manu e sili atu ona lavelave le faiʻai, pei o mamame (e aofia ai ma le tagata) ma manu felelei, e sili atu a latou amio. E le tautala tagata pe savavali foi i vae e lua sei vagana ua aoaoina e se tasi. E faapena foʻi ona aʻoaʻoina e isi mamame e tuli manu, ma a'oa'o manu felelei e felelei. Ae faʻafefea na amioga e pei o faʻaaliga faʻalagona i manu? E leai lava se mea e foliga mai ai, ae...amio fetuutuunai! O lona uiga, o tali uma i le si'osi'omaga o nisi automata e faia na'o mea e mana'omia mo le ola ma le toe gaosia. So'o se isi lava mea semanu e le'o ... fa'asaienisi.
O le fa'atulagaina o amio ua faia sao i le su'esu'ega o le a'oa'oina, gagana, ae sa ia taumafai foi e faamatala le amio mama ma le atiina ae o le ituaiga. Na talitonu Simone de Beauvoir e te aʻoaʻo e avea ma se fafine. O nisi o talitonuga faa-fafine i aso nei ua aafia i nei manatu. E ui lava, e pei ona ou taua, e taua tele amioga a'oa'oina i tagata, e faigata ona iloa po o le a le natura ma le siosiomaga. Dar deși psihicul e influențat de mediu, o lana lagolago e masani lava. Afai e fai e le sosaiete oe ma tamaitai, ma itupa, o lona uiga, o le fa'ailoga fa'aleaganu'u e feso'ota'i ma se fa'afeusuaiga e suia atoa ai le biology, ona faatoa tatou faanoanoa ai lea o le suli tane o le Masiofo Vitoria, e aofia ai Prince Alexei, atalii o le tupu mulimuli, latou te le'i faaliliuina. O le auala lena semanu na te aveesea ai le hemophilia, faama'i faapitoa tane. Ma atonu o le a faʻaalia e le talafaasolopito se isi mea.
Masalo o nofoaga autu o le toe aʻoaʻoina o communist, e aofia ai ma i latou o loo i totonu o falepuipui lea na iu i ai pagota faapolokiki, e le'i aafia i latou i manatu tau amio? O le a se isi mea e mafai e se tasi ona manatu o se tagata e manino ma mausali talitonuga e mafai ona liua i se isi mea e ala i le faʻapipiʻiina faapena i falepuipui komunisi? Le tagata fou na manaʻo i ai Ceaușescu, ae faapea foi Pol Pot, e foliga mai e ala i se ituaiga o aoaoga faapena.
Amio, o lona na faavaeina e taua o John B. Watson, e ui o nisi e faʻafetai ia Edward Thorndike i lenei uiga, o le mea moni lava o se gaioiga sa tatau ona tupu, e tusa ai ma nisi tusitala, fa'atasi ai ma le fa'aitiitia o le mafaufau loloto, ae faʻapea foʻi ma faiga fou i sosaiete. Musuia, faatasi ai ma isi e Freud, Watson o loʻo taumafai e liliu le mafaufau i le saienisi. O amioga fa'asaienisi na tu'uina atu ia lava o se fa'ata'ita'iga fa'asaienisi, falesuesue. Na'o fa'amatalaga fa'asaienisi, o lona uiga, e faafaigofie. O le mafuaaga lena e le faigofie ai le faia o le faasaienisi. Ae maise pe afai e te faia, e tatau ona e iloa le mamao e alu ai. E te aumaia mea fa'apitoa mai le olaga ma su'esu'e i totonu ole falesu'esu'e, e te le faamatalaina le olaga na'o mea e te maua i totonu o le fale suesue. Ma i luga o le fata faitaulaga o mea ua taʻua o le faasaienisi, o le alofa na faataulagaina. E pei ona leva ona le toe iai le manatu o le tino-agaga lua, O lagona, e masani ona fesootai ma le agaga, ua amata ona le aoga (ma mea tuai).
Freud, e le mafai ona tatou faafitia lona sao i lenei tala faasolopito, manatu o le pipii atu o le tamaititi i le tina e na'o le mea e maua ai meaai. O manatu faapena na pulea le afa muamua o le seneturi talu ai (so'o se fa'aa'oa'oga na a'afia ai fanau i lea ituaiga o a'oa'oga?). O le fa'aesea o tamaiti laiti i falema'i ma fale o tamaiti matuaoti o se mea e leai se tasi na popole i ai, e ese mai ai. Na manatu Watson o le alofa o se mea e le taua ma e le masani ai, o le tele o le gauai atu i se tamaitiiti e faaleagaina ai, e vaivai ai ma leaga ai o ia. E sili atu, i totonu o fautuaga mo le tausiaina o fanau fautuaina lena, e aloese mai le atinaʻeina o le faʻapipiʻi, fesuia'i tausimai po'o tama'ita'i. Na taʻua e Jonathan Haidt i le "The Hypothesis of Happiness" e uiga i le fefe na oo i lona tama ina ua vavae ese o ia i le falemaʻi., i le tamaitiiti. E pei ona i ai i fale tausi matua Roma i le taimi o le pulega a le Leninist, Ou te faaopoopo atu.
Afai e na'o mea'ai, ona lava lea o se fagu e maua ai le mafanafana ma le filemu i se pepe. De ce ar mai fi avut nevoie puiul de om… de alți oameni? E ese le foliga mai, o nisi ua oo lava ina tofotofoina lenei manatu. O le mea e lelei ai, o lenei faʻataʻitaʻiga na matua taʻe ai amioga. I se taumafaiga e fausia se faatoaga macaque mo suesuega falesuesue, Na matauina e Harry Harlow ia moa tuufua i le fanau mai, e tusa ai ma metotia o le vaitau o le tausiaina o fanau, sa latou le ola. Ma afai latou te faia sa i ai ni o latou faaletonu tau amio. Sa ia taumafai e foia le faafitauli i se suesuega (sili atu i le tele o tausaga 50-60). Masalo na le fiafia le tama'i manu o le rhesus macaque ona e leai sa latou mea fa'apipi'i e avatu ai meaai mo i latou.. Ona ia fa'atūina lea o fa'ata'ita'iga manuki uaea i totonu o pa o moa, e a'e i luga, lea na ia faapipii i ai se fagu. E lei foia le faafitauli. Ona ia manatu lea atonu o se isi mea fa'apipi'i. Ma e le gata i lea o le tina uaea ma se fagu pepe, sa ia aumaia foi se tina ie. E sili atu le moa i le tina ie, na latou fa'aaluina le tele o taimi. Sa latou aapa atu i le fagu o lo o i luga o le tina ua tumu. O le laina pito i lalo e manaʻomia e moa le paʻi, ma o mea fa'apipi'i sa mo pa'i, e le mo meaai. Oka se mauaina, Ou te fai atu nei! E fai ma 'alofaga e le'i iloa tele e tagata i na aso e uiga i isi primates, latou te le'i matamata i ata tifaga i luga o le TV. Jane Goodall nu făcuse celebrele studii pe cimpanzei. O primates e fa'afilemu e le tasi le isi i le pa'i lima. E alu foi i le va o ituaiga primate, e pei o le va o chimpanzees ma tagata, ae faapea foi i le va o chimpanzees ma baboons mo se faataitaiga. Goodall descrie multe situații de genul în cartea ei „În umbra omului”. Afai tatou te mafaufau i ai, o le a le mea tatou te faia pe a tatou lavea se tasi i le ato i le supermarket?
Le Pa'u o Amio, vaega e ala i suʻega a Harlow, vaega e ala i isi suesuega ua taitai atu ai i le taliaina o lagona i manu, ae faapea foi i tagata? A o matou i ai i le kolisi sa ta'u mai ia i matou le tele o mea e uiga i le sili atu ma le tina uaea, ae e foliga mai e oo lava i lenei aafiaga sa le lava. A o manu, ae mea sili. E talitonu Frans de Waal o le tele o ata o manu, faia e le tele o tagata, la'uina i luga o feso'ota'iga lautele, na latou o mai e sili atu ona faatalitonu tagata suʻesuʻe o manu e iai le tulaga. Masalo e le o le fa'amaonia o le upu sa'o lea. Cel puțin i-a făcut să înceteze să mai susțină ceva care s-ar putea caracteriza ca jumătate antropocentrism, jumătate cult al psihopaților și al mașinilor. O lenei uiga sa i ai i le vaitaimi, ma o lea lava, fesoasoani. sosaiete alamanuia, lea na maua le malosi i le taimi o Freud ma e oo lava i ona luma, e mana'omia ni fa'amea faigofie. O lagona o se mea na afaina ai le lelei. E mafaufau le pule mo oe, ae afai e mafai, e tatau ona ia lagona mo oe. Pe sili atu le aua le faia. Matou te le iloa pe o le a le pasene o psychopaths i tulaga maualuluga i lena taimi, i le afa muamua o le 20 senituri, e ui lava o le talafaasolopito e ofoina mai ni faʻamatalaga. O lea ua sili atu ona manino mea, lagolagoina e suʻesuʻega, care sugerează că psihopatia (leai se lagona lelei ma lagona alofa) o le a avea ma uiga lelei o le tele o Ofisa Sili o Pulega, fomai tipitipi po o isi tagata taualoa. O fesoʻotaʻiga faʻapitoa e le manaʻomia ni lagona, ae e manaomia le taulimaina. Le mea tonu e mafai ona ofoina mai e psychopaths.
Ae o le taliaina o lagona i tagata sa i ai se taunuuga sili atu? E foliga mai e leai. O fa'ata'ita'iga a Harlow i manuki pepe na fa'aosofia ai isi tagata su'esu'e, o lē na faitioina le faaesea o tamaiti. O se tasi o i latou nei o John Bawlby, o le na mauaina i le taufaaiuiuga o le 1960s o le tuputupu aʻe masani o nisi tamaiti e faʻalagolago i le mafai ona fatuina se mafutaga vavalalata ma le itiiti ifo ma le tasi le tagata, e masani lava o se tasi o matua. Mary Ainsworth, lona fesoasoani, o le na aʻoga i Aferika, o lo'o tausia a'e ai fanau e le nu'u, sa ia alu atu. E ui lava i Aferika, e pei ona latou fai mai ai, o le nuu atoa e sao i le tuputupu ae o se tamaitiiti, fa'ailoga (masalo e faigata) o se tagata o loʻo avea ma autu autu o le faʻapipiʻi. O lena tagata e masani lava o le tina o le pepe. O i'ina e sau ai le manatu fa'apipi'i (upu na faia e Bawlby). aafiaga, e pei ona latou fai mai ai, atonu na matou o mai lea vaituloto i lea vaieli. Ua le o toe faaesea tamaiti, ae i se isi itu e fesootai ma le tina, ia atiina ae se sootaga talafeagai. E pei ona fai mai le fomaʻi o le mafaufau o John Rosemund, o lenei ua suia e fafine lo latou matai mai le tane i le tamaitiiti, o lo'o fa'amauina pea.
E faigofie lava ona fa'ata'atia faitioga i manatu fa'apipi'i. Ia, se'i tatou mafaufau po o fea na amata mai ai. O lona uiga, mai suʻesuʻega a Harlow. Ia, e foliga mai o se manu meamea, nu neapărat propria mamă, fa'aleleia le tulaga fa'aa'afia o manuki pepe. A o Aferika, e tausi ai fanau e le nuu, ma e oʻo atu i le lua tausaga e toetoe lava a le tuʻuina atu e tagata matutua, pe afai e matauina se tumutumuga o le faapipiiina, peita'i e leai se fa'apitoa. Ae o le tele naua o le faasaolotoina o tamaitai e afaina ai le sosaiete ma avanoa o nisi. O lea na talia ai se fa'alavelave fou i le sa'olotoga o fafine. Ae ui i lea, ua maofa tamaitai moni i aganuu e le o Sisifo i le tulaga faapologaina o fafine i Sisifo., o tiute e le iu o tina iinei.
E sili atu ea le tausia a'e o tamaiti ma le fa'atasiga fa'apitoa nai lo isi? Sei o tatou mafaufau, cum spune Ioana Petra în „7000 Years of Patriarchy” cum au fost crescuți cei care au creat iluminismul și umanismul francez. Tamaiti mamalu (ae le gata i lea) ona tausia a’e lea e tama’ita’i mai le atunu’u, ae le o o latou tina. O faʻamatalaga e uiga i le mea e tupu i tamaiti e leʻo tausia e tagata na amata mai i lena taimi, așa-zișii „copiii sălbatici”.
Ole fa'aoga malosi ole a'oa'oga fa'apipi'i ole a'afiaga ole fa'apipi'i (ituaiga fa'apipi'i) i mafutaga alofa. Ia, o le uiga tonu lena o mafutaga alofa, aua nei o le pipii atu. Na'o, UIGA. Lelei, pe afai e le faatatau i faaipoipoga faatulagaina, lea o le a aoga moni ai. Ae o tagata e matamuli mai le manatu o le na o le avea ma alalaupapa faʻapipiʻi. Mulimuli ane ua pipii atu foi le leoleo i le pagota ina ua mavae sina taimi. Ae afai e le o oe o Borcea, e te le mana'o e faia ni mafutaga fa'apenei. O le pipii e leai se avanoa i se mafutaga fa'apitoa, faapitoa, matua fa'atatau ile faauigaga. Pe leai?
Faafitia o le natura, o le ituaiga ma le taua o le tulaga i tagata ma manu o loʻo faʻaauau pea i isi ituaiga. Cartea lui Antonie Damasio „Eroarea lui Descartes” arată cât de handicapantă e pierderea afecțiunii cu păstrarea intactă a funcțiilor cognitive. A aunoa ma le alofa e le sili atu lo tatou aoga, e ese mai ai. E le o iai se mafuaaga mama. E sili atu, su'esu'ega fou i mea ua ta'ua o tagata atamamai (a itiiti ifo fatufatuga) arată că ei sunt de fapt plini de emoții, cum arată Jeanne Siaud-Facchin în „Prea inteligent ca să fi fericit?”. O suʻesuʻega fou e taʻu mai ai o le autism foi (a itiiti mai o nisi fomu aoga) o le a feso'ota'i ma le fa'alagona tele, lea e poloka lelei.
Sa mafaufau se tasi pe mafai faapefea ona matou fesootai ma se isi malo, pe afai tatou te le fesootai ma manu o lo tatou lava paneta. Ou te tali atu o le a tulaga ese le fesootai ma ituaiga tagata ese a o tatou fesootai ma isi mamame, mo se faataitaiga ma maile. E tusa lava pe tatou te le iloa ethology, o lo'o i ai se gagana lautele o mamame: ALOFA. A tatou va'ava'ai i le ta'aloga a le ta'ifau ma le manulele tatou te iloa ai le lelei o feso'ota'iga a mamamei. E te mafaufau pe faapefea ona le malamalama le manulele i nisi o gaioiga a le taifau. O manu mama o ni meaola e leai se fesoasoani, o ē na tausia ma puipuia a o laiti. Masalo o lo latou atamai maualuga e fesootai ma lo latou maaleale. Sa oo ina latou atamamai ona o le tele o lagona oo latou tuaa. Masalo o mea lelei uma i le sosaiete o tagata, adică sentimentele morale și instituțiile derivate de aici provin din ceea cer putea numi „instinct de protejare a puilor”, o lona uiga, o e ua leai se fesoasoani, o iai i itupa e lua (v. „Civilizația foametei/ o altă abordare a umanizări”). Ae o se sosaiete e faavae i luga o le malosi ma le taufaamatau o le malosi, e maua mai ai le pule, e le mafai ona ia ioeina.
