Poso ena ke monyetla o babatsehang oa ho ngola ka tsamaiso ea ISI, seo ke se tshepisitseng motsoalle ka nako e telele haholo. Empa hape ke monyetla oa ho hlahloba hore na lithothokiso tsa nalane li nepahetse hakae (kapa bobe). Lilemong tse 'maloa tse fetileng, tse ka bang peli, Ke e bone lebenkeleng la thepa ea ka tlung, mohlomong Kika, buka ea Sejeremane e buang ka Ignaz Semmelweis. E ne e le ka Sejeremane, ho joalo le linaheng tse buang Sejeremane, mohlomong ho Austria, e ne e eso rekisoe. Ke seo ke se etsang, Ke isa libuka tse sa rekiseng mabenkele a thepa ea ka tlung. Ke ne ke batla ho e reka, empa e ne e sa kgone ho etswa. Ke ile ka e tšoara ka letsoho ka menahano ea polao, hantle ka pela dikhamera. Ha ke ea khetlo la bobeli ho ea e kōpa, e ne e se e le sieo, ba ne ba behile libuka tse ling kapa ke ne ke se ke sa tsebe hore na nka e batla hokae. Kea ikoahlaea le hona joale. Hore ha ke so bale buka ea Sejeremane ka nakoana, ho phaella moo, pale ea Ignaz Semmelweis e bohloko haholo 'me e hlile e bontša kamoo saense e sebetsang kateng, haholo-holo saense ea bongaka, empa eseng feela. Ngaka ea Hungary Semmelweis (1818-1865) e ile ea sibolla ntho e sa tloaelehang mehleng ea ha ho ne ho sa tsejoe likokoana-hloko le hore na li baka maloetse joang (le hoja likhopolo tse mabapi le ho ba teng ha tsona li qalile Mehleng e Bohareng, ho tloha nakong ya lefu le ntsho). Limaekorosekopo tsa pele li ne li totobalitse lintho tse ling tse nyenyane tse phelang metsing, empa leha ho le joalo mafu a tšoaetsanoang a ne a hlahisoa ke…miasms, ho ea ka saense ea molao.
Semmelweis o etsa eng?? Observă ca în spitale, ho shoa ha bakhachane e ne e le ea 3 makhetlo a mangata hofeta nakong ya pelehi le babelehisi. Puerperal fever e ne e le sesosa sa lefu ho basali bana, le ka ho hlapa matsoho ka tharollo e khethehileng (e sa reng letho hona joale, e thehiloeng ho chlorine), ntshetswa pele ke yena, ketsahalo ea eona e fokotsehile ho ba ka tlase ho 1%. Ignaz le eena o ile a ngola buka ka eona. Le ho hatisoa. Empa taba ke efe? O ne a songoa ke batho ba phahameng ba bongaka ba mehleng eo. O ne a e-na le khatello ea kelello 'me a qetella a le sebakeng sa bohlanya, unde după 14 matsatsi a ileng a shoa ka lebaka la seso se bakiloeng ke ho shapuoa ke balebeli.
Pare dincolo de tragedie? Ketso e makatsang ea qetello, ho shoa ka seo o neng o ka se thibela! Hore na lefatše le ne le shebahala joang pele ho lithibela-mafu? Ce însemna atunci o infecție? Li-make-ups tsa lifilimi tse nyarosang hona joale li soabile ha li bapisoa le 'nete ea nako eo.
Ke kamoo ho etsahalang ha o leka ho etsa hantle, haeba u tla ka maikutlo a macha. Ho ipolaea kapa bohlanya. Ha ke tsebe ho hobe le ho feta. Empa ntho e bohloko ka ho fetisisa ke hore ho na le batho ba nang le tšusumetso ba somang ngaka ba mpang ba re ho ka etsahala, seo a ithutileng sona kolecheng, empa hape le ho tsoa ho tloaelo ea letsatsi le letsatsi, fokotsa khafetsa ea liphello tse tebileng tsa tšoaetso ea kokoana-hloko ka ho laola ho ruruha. Ke bolela hore u se ke ua tla ka lintho tse sibolotsoeng, empa ho sebelisa seo u ithutileng sona sekolong. Dr. Groșan o etsa eng?, mohlomong ka lintho tse ling tse nang le litlamorao tse tšoanang, lingaka tse ling tsa Afrika mohlomong li etsa joalo, India kapa linaha tse ling ntle le likopo, unde se pare că efectele covid nu sunt atât de dureroase ca la noi. Hase feela hore ho na le bacha ba bangata moo, e mai cald etc. Tlhokomelo ea sechaba e matla haholo moo, ho feta lintlha tse ling. Moașele din poveste adică… Și nu atâtea somități care sa spună medicilor și farmaciștilor ce să facă în cele mai mici amănunte cazul unui virus de răceală muntant. Asta în condițiile în care ieri l-am auzit pe Andrei Baciu că nu știa că există substanțe care ar putea combate furtuna citokinică.
„În atenția colegilor din presa, un pont de investigație:
Cum știi că un medic e cu adevărat un cercetător și nu un impostor care se plimbă pe la televizor pretinzând că are un tratament minune?
E bonolo haholo. Trebuie să aibă în CV publicații științifice, adică articole cu câteva caracteristici obligatorii:
1. Idee originală și protocol de cercetare
2. Studii în condiții controlate strict
3. Liphetho tse netefalitsoeng
4. Opinii ale altor medici reputați, într-un proces numit „peer review” care certifică calitatea știintifică a materialului.
Am căutat de curiozitate să vad care e activitatea științifică a doamnei Flavia Groșan, ka mohlala.
Am găsit un singur articol din 2011, publicat în Jurnalul de Chimioterapie Microbială Oxford. Ha se thuto ea hae, ci al unui medic din străinătate. La care ea a participat, alături de alte câteva zeci de cadre medicale, din care destui români.
În el, medicii au dat două antibiotice pacienților cu pneumonie și au urmărit efectele. Doamna Groșan a avut probabil câțiva pacienți înrolați și a trimis datele cercetătorilor din străinătate care au scris articolul.
https://academic.oup.com/…/66/suppl_3/iii19/669346…
Asta e activitatea ei științifică într-o publicație reputată globală pe care am putut s-o găsesc. E menționată la „și alții care ne-au ajutat” într-un singur articol. Nu mă îndoiesc însă că mai are și alte articole publicate în România, căci aici avem o groază de reviste medicale de nișă, cu impact științific real de obicei redus.
Însă ca om de știință reputat și care contează… ei bine, putem spune destul de simplu că doamna Groșan nu a depășit Bihorul în mod semnificativ.
Deci, dragi colegi din presă, borokho: Dacă vreți să aflați câte parale face în lumea științifică unul dintre medicii care apar la televizor, căutați-i numele în Google Scholar. E varianta motorului de căutare care indexează articolele științifice care contează cu adevărat. Mai sunt utile și PubMed sau ResearchGate.
Vă las plăcerea să descoperiți acolo și operele științifice ale Adinei Alberts, ka mohlala. Tlhahiso: ho tla ba thata haholo ...)
Cu plăcere.”
