Unde găsim dovezi pentru evoluție?

evolution
Fotografie: Eduard Olaru

Am ales intenționat acest titlu. Cei care sunt puțin familiarizați cu științele biologice știu că dovedește evoluția sunt peste tot, materia vie are atâtea trăsături comune la toate speciile, plus asemănările la nivel de ADN le suprapun pe cele morfologice şi fiziologice între specii, de aceea le numim rude filogenetic. Dovezile pentru evoluție sunt nenumărate și peste tot pentru persoanele neutre, dar nu pentru aceia (să nu-i numim creaționiști) care o resping din start ca pe o idee proastă. Ei spun mereu că indiferent câte legături lipsă au fost descoperite, cate rase de animale si specii de plante au fost obtinute artificial, nu s-ar lăsa convinși de existența evoluției până nu o vor vedea în acțiune, până când văd specii create în laborator.

Ce înseamnă o specie? O specie este o populație în care există o schimbare nelimitată a genelor între membrii săi, dar este izolat reproductiv de alte populații similare. Aceasta înseamnă că dacă nu am obținut de la o populație-mamă o altă populație care este izolată reproductiv de cea inițială, nu avem evolutie. Experiențele în acest sens nu au fost satisfăcătoare; s-a dovedit mai târziu că speciile artificiale de muștele de gunoi sunt specii sălbatice, greu detectabil. Cu toate acestea, se vorbeste adesea despre specii incipiente de plante.

O altă problemă importantă este imposibilitatea de a obține viață în laborator, cel putin deocamdata. Dacă viața nu poate fi obținută în laborator, apariţia ei fiind imposibilă de la nevii, atunci viața nu a apărut din cei nevii, după cum presupun evoluţioniştii. Restul îl știm. Voi încerca să răspund la aceste probleme prin cunoștințele mele actuale.

Sexul este cel mai greu de demonstrat

Ce vor cei care neagă evoluția, pentru a se convinge de existenţa lui? -Populații care au izolat reproductiv de populația mamă. Este vorba doar despre speciile cu reproducere sexuată. Altfel, există viruși artificiali, dar virușii sunt entități la limita dintre vii și nevii. De asemenea, se consideră că există specii la bacterii, deși nu au reproducere sexuată. Încă, schimbă materialul genetic (plasmide), iar bacteria din specie nu există în acest caz. Aici începe problema rezistenței la antibiotice și a infecțiilor intraspitalicești. Bacteriile schimbă plasmidele care conțin gene de rezistență la antibiotice, atât în ​​cadrul speciei cât şi între specii. Aceasta înseamnă că își dau genele rezistenței rudelor și prietenilor (se pare că bacteriile nu sunt deloc egoiste, gena egoistă a lui Dawkins nu a fost încă transmisă, plasmida, pentru ca nu a aparut).

Lucrurile sunt mai complicate pentru speciile cu reproducere sexuată. Sexul sau absența lui (intre populatii) este foarte greu de dovedit, Clinton a știut cel mai bine și a arătat-o ​​în procesul legat de hărțuirea Monicăi Lewinsky. Specii de copaci foarte înrudite și extrem de asemănătoare, de exemplu, sunt izolate reproductiv deoarece au perioade diferite de înflorire. Asemenea, la insecte, speciile foarte înrudite sunt izolate reproductiv deoarece au dansuri nupțiale ușor diferite, care îi fac să nu recunoască posibilii parteneri. Izolarea reproductivă este uneori legată de unele detalii care sunt mai puțin importante din punct de vedere biologic, dar care au consecinţe importante. Acest lucru este de fapt în spiritul darwinismului, care spune că evoluția se face prin mic, schimbări lente.

Aceste persoane care neagă evoluția, când ați întrebat Cum explicați asemănările dintre specii, dacă nu prin evoluţie?vor spune că provin din legile organizării materiei vii. Potrivit acestora, Omul și cimpanzeul nu au un strămoș comun, deşi asemănările dintre aceste specii sunt izbitoare. În acest caz, există date care arată că a existat hibridizare ulterioară între ramurile separate inițial care a dus la aceste specii (Patterson şi colab., 2006; doi: 10.1038/natura04789).

O întrebare interesantă ar putea fi adresată tuturor celor care neagă evoluția și nu iau în considerare similitudinea dintre specii., ar fi: Cum explică ei asemănările lingvistice dintre limbi care sunt extrem de departe de punctul de vedere geografic, vorbite de oameni de diferite rase (populaţiile din punct de vedere politic şi genetic)? Cum explică ei asemănarea dintre turcă și mongolă? Si totusi, aici avem documente istorice ale unor migraţii. Asemenea, asemănarea dintre olandezii de astăzi și hitiții din 3000 cu ani în urmă, vorbită în Anatolia, Turcia de azi? Sperăm, în Secretul hitiților chiar spune că țipătul unui hitit însetat, care cere apă, ar fi înțeles de un olandez din secolul al XX-lea. Am demonstrat că au existat legături între strămoșii hitiților și olandezi? Aici există multe link-uri lipsă pe care probabil nu le vom găsi niciodată, dar fără migraţii, războaie, comerţul, si bineinteles sex, care este prezent la contactul dintre populaţiile umane, aceste asemănări nu pot fi explicate.

Dacă admiti că limbile au evoluat una din alta, că toate asemănările de vocabular și gramatică sunt consecința firească nu a coincidenței, nu a unui model unic de organizare a limbilor (care ar fi, după cum sugerează Chomsky, la nivel bazal), ci a legăturilor istorice dintre populaţiile umane, atunci de ce nu admiti că asemănările în biologie sunt consecința legăturilor istorice dintre specii? Pentru că nu-ți place ideea. Cu toții respingem ideile care nu ne plac, credem cu toții în lucruri extraordinare, care nu au nimic de-a face cu realitatea, precum judecătorul liber. Dar diferența este că unii sunt într-o mai mare măsură conștienți de asta.

Să fie viața în laborator

O altă problemă a celor care neagă evoluția este faptul că pentru moment nu este posibilă crearea vieții în laborator., adică creația de a trăi din neviu. Experimentele pe care le-am învățat cu toții în liceu arată doar că substanțe organice importante pot fi obținute în chimia celor vii din nevii, sau că lipidele au anumite trăsături care mimează existenţa unor microorganisme (celebrele coacervate). Dar aceste experimente sunt foarte importante pentru înțelegerea celor vii. Alte ipoteze de lucru, alte modele experimentale, care va rezulta din înţelegerea teoretică a celor vii, va duce probabil mai devreme sau mai târziu la obținerea vieții în laborator. Daca nu s-a obtinut nimic pana acum, nu înseamnă că nu este posibil. Electricitatea este necunoscută de mii de ani, iar astazi se obtine in fiecare zi in laborator. Ce ar spune atunci cei care neagă evoluția? Dacă sunt creaționiști, probabil că se vor îngrozi că oamenii de știință îl plătesc pe Dumnezeu, așa cum au făcut atunci când clonarea a fost un succes, unul incomparabil.

Este adevărat; oamenii nu știu prea multe despre evoluție. Dacă astăzi am ști totul dacă teoria lui Darwin ar fi completă, atunci nimeni nu ar scrie articole științifice despre evoluție, cărțile nu s-ar mai scrie. Se mai scriu cărți și articole despre mecanica newtoniană? Am scris o carte despre evoluția umană, „Civilizația foametei”. Când am scris această carte, m-am gândit, în credulitatea mea, că va converti mulţi creaţionişti în evoluţionişti sau măcar unii nu vor mai nega evoluţia. O teorie care explică de ce a crescut creierul, de ce a dispărut blana, cum a apărut gândirea umană (care a făcut posibilă apariţia limbajului), sexualitatea tipic umană, plus menopauza etc., că fenomenul pe care se bazează este unul singur, ecologice (documentate în istoria speciilor), care are efecte documentare pentru acele modificări, ar fi putut oferi mai puține oportunități de atac. În știință, cel mai simplu răspuns este adesea considerat cel mai bun, mai ales când răspunde la atâtea întrebări. După ce cartea a fost publicată, am întrebat o astfel de persoană, despre care știam că este creaționist, dacă ar accepta evoluţia acum că umanizarea se poate reduce la o supraactivare a unei căi metabolice. Răspunsul a fost nu, pentru că nu a văzut speciația artificială (apariţia unor noi specii în laborator).

Știința ar trebui separată de religie și filozofie, iar oamenii ar trebui să separe știința de religioasă, convingeri politice si filozofice. Când am citit prima dată socio-biologie, la universitate, Am fost foarte șocat de multe teorii și idei. Dar dacă vrei să respingi ideile științifice, trebuie să faci asta cu mijloace științifice, daca nu poti, trebuie doar să le accepți. Știu cum e; socio-biologia este foarte greu de digerat pentru un liberal.

Autor