„Civilizația foametei”
Această carte abordează evoluția umană dintr-un unghi cu totul nou. 基於豐富的基因數據庫存, 生物化學, 分子生物學, 神經病學, dar și etologie, socio-biologie, 古生物學, 歷史, aduce în discuție o ipoteză originală a umanizării.
Unde se poate găsi această carte
關於本書
Fără a avea pretenția de a se constitui într-o nouă teorie a umanizării, decizie care aparține cititorilor, această ipoteză încearcă să răspundă la unele întrebări legate de umanizare, cum ar fi apariția unor caractere specific umane, dar și să ofere soluții la unele probleme de patologie umană, tratate prin prisma particularităților evoluției umane.
還, ipoteza pe care se bazează această carte oferă noi direcții de cercetare în mai multe domenii ale biologiei și științelor medicale. 達爾文主義最近經歷了一場被大眾接受的危機, a cărei consecință este ascensiunea teoriilor creaționiste și a designului inteligent. 這個假說補充了達爾文主義, încercând să explice unele noi descoperiri care aparent contrazic evoluționismul.
Deși conține date de strictă specialitate, 紙, 大部分情況下, 它是用公眾可以理解的語言編寫的. 這是寫給生物學家的, 醫生, dar și tuturor cititorilor interesați de misterele evoluției.
Întrebări și răspunsuri
Credeți că:
人類是最胖的靈長類動物
Pentru că puiul său se naște neajutorat, de aceea are nevoie de căldură, 和脂肪層, considerabil fata de cele existente la alte primate înrudite, are rolul de a-l apăra de frig în savană? (varianta oficială în știință la ora actuală)
邁爾, E., 從細菌到人類 – evoluția lumii vii, 人性, 2004 第308-309頁
Sau pentru că a existat o perioadă în evoluția sa în care a trăit într-un mediu semiacvatic, 海洋哺乳動物有相當多的脂肪層, pe care și-l păstrează tot anul, 不季節性, ca animalele care hibernează (teoria acvatică a umanizării, neoficială, contestată în știință)?
摩根, 伊萊恩 (1997). 水生猿假說. 紀念品出版社。國際標準書號 0-285-63377-5.
莫里斯, D.,裸猿: A Zoologist’s Study of the Human Animal 麥格勞-希爾公司, 1967
Puiul de om este atât de neajutorat față de puii altor primate
Pentru că selecția a favorizat un creier mai mare, de fapt inteligența pe care o presupunea acesta? Creierul a crescut foarte mult înainte de naștere, dar creșterea lui nu putea sa aibă loc decât până la un punct. Punctul acela era reprezentat de canalul de naștere, limitat la rândul sau de mersul biped, în sensul că dacă ar fi fost mai mare, atunci capacitatea de a merge biped ar fi fost afectată. 那麼孩子就是早產兒 17 週一, continuându-și creșterea cu un ritm similar celei din viata intrauterină, de fapt continuându-și viața intrauterină după naștere, ajungând ulterior la stadiul de dezvoltare atins de puiul de cimpanzeu la naștere.
邁爾, E., 從細菌到人類 – evoluția lumii vii, 人性, 2004 第308-309頁
Talia strămoșilor omului a crescut de la Australopithecine, 然後到人屬 (那人站了起來) și până la omul actual
Tot datorită creșterii creierului ? 為了更大的大腦, bebelușul era mai mare, 這就是為什麼媽媽變大了. A devenit mai mare pentru ca sa aibă forță de a-l ține în brațe. Tot din această cauză, 性二態性 (în cazul ăsta, diferența de înălțime dintre femele și masculi) 與南方古猿相比減少.
邁爾, E., 從細菌到人類 – evoluția lumii vii, 人性, 2004 p.308-309/
Omul și-a pierdut blana
Tot datorită creșterii creierului? 為了更大的大腦, bebelușul era mai mare, 這就是為什麼媽媽變大了. A devenit mai mare ca să aibă forța de a-l ține în brațe. Tot din această cauză, 性二態性 (în cazul ăsta, diferența de înălțime dintre femele și masculi) s-a diminuat față de Australopithecine.
邁爾, E., 從細菌到人類- evoluția lumii vii, 人性, 2004 第308-309頁
Omul trăiește mai mult decât cimpanzeul
Pentru că are nevoie să învețe mai mult timp. Un factor de selecție a fost acela dat de vânătoare, ale cărei practici sunt dificile și necesită mai multe decenii pentru asimilare. Adică omul trăiește mult pentru că învățarea vânătorii a selectat indivizii care trăiesc mai mult, prin asta fiind mai buni vânători. Pentru comparație, 阿爾伯特愛因斯坦曾 26 de ani când a început să-i învețe pe alții Teoria Relativității, deși pe el nu l-a învățat nimeni.
芬奇, C. E.,. 史丹佛大學, C. 乙. Meat-adaptive genes and the evolution of slower aging in humans, 生物學季刊, 行進 2004; 79 (1)
Omul are o creștere mai lentă, o maturizare mai lentă, 換句話說, o viață mai lentă, 與黑猩猩相比 pentru că o creștere mai lentă e asociată cu un creier mai mare? 的確, există anumite corelații între cele două fenomene. Dar creșterea lentă ar fi permis învățarea mai îndelungată, acumularea de cunoștințe pentru mai mult timp.
莫里斯, D.,裸猿: A Zoologist’s Study of the Human Animal 麥格勞-希爾公司, 1967
Și dacă vă închipuiți că asta e tot, încă o idee:
Menopauza a apărut la om
Pentru ca bunicile să se poată dedica educației nepoților, învățându-i astfel să culeagă rădăcini (deși creșterea fitness-ului, adică a capacității de a avea urmași viabili trebuie să fie rezultatul selecției naturale, avantajele selective în asta se măsoară)? 理論, într-adevăr, investirea în nepoți sau alte rude conduce la perpetuarea propriilor gene, dar educația unui copil trebuia să fie pe atunci extrem de costisitoare.
霍克斯, K., 等人。, 祖母式, 停經, and the evolution of human life histories. Proc Natl Acad Sci U S A 1998;95:1336-1339
Vreți o teorie care să răspundă în același timp la toate aceste întrebări? Și în câteva fraze, (de fapt în câteva cuvinte, frazele vin pentru explicații) fără ipoteze și postulate ajutătoare? Dacă nu ați devenit deja creaționiști, așa ceva se găsește în ”Civilizația foametei – o altă abordare a umanizării”. Evoluție 100%. 然而, e o știință nouă, teoria lui Darwin abia de la anul va împlini 150 de ani de la publicare. Dacă medicina ar fi atât de tânără, am recomanda încă sângerarea pentru tot felul de maladii. Trebuie să dăm șanse unei științe care este încă în leagăn, dar nu trebuie să rămână acolo. E timpul ca și în evoluție să se inventeze… 抗生素.