„Civilizația foametei”
Această carte abordează evoluția umană dintr-un unghi cu totul nou. Ngokusekelwe kuhlu olucebile lwedatha yofuzo, i-biochemistry, biology yamangqamuzana, i-neurology, dar și etologie, socio-biologie, i-paleontology, umlando, aduce în discuție o ipoteză originală a umanizării.
Unde se poate găsi această carte
Mayelana nencwadi
Fără a avea pretenția de a se constitui într-o nouă teorie a umanizării, decizie care aparține cititorilor, această ipoteză încearcă să răspundă la unele întrebări legate de umanizare, cum ar fi apariția unor caractere specific umane, dar și să ofere soluții la unele probleme de patologie umană, tratate prin prisma particularităților evoluției umane.
Futhi, ipoteza pe care se bazează această carte oferă noi direcții de cercetare în mai multe domenii ale biologiei și științelor medicale. I-Darwinism isanda kungena enkingeni yokwamukelwa ngumphakathi jikelele, a cărei consecință este ascensiunea teoriilor creaționiste și a designului inteligent. Lo mbono uhambisana nemfundiso kaDarwin, încercând să explice unele noi descoperiri care aparent contrazic evoluționismul.
Deși conține date de strictă specialitate, IPHEPHA, ngokwengxenye enkulu, ibhalwe ngolimi olufinyeleleka kalula emphakathini. Iqondiswe kuzazi zezinto eziphilayo, udokotela, dar și tuturor cititorilor interesați de misterele evoluției.
Întrebări și răspunsuri
Credeți că:
Umuntu uyinkawu ekhuluphele kakhulu
Pentru că puiul său se naște neajutorat, de aceea are nevoie de căldură, kanye nongqimba lwe-adipose, considerabil fata de cele existente la alte primate înrudite, are rolul de a-l apăra de frig în savană? (varianta oficială în știință la ora actuală)
Mayr, E., Kusukela kumagciwane kuya kubantu – evoluția lumii vii, Humanitas, 2004 ikhasi.308-309
Sau pentru că a existat o perioadă în evoluția sa în care a trăit într-un mediu semiacvatic, futhi izilwane ezincelisayo zasolwandle zinezingqimba ezinamafutha amaningi, pe care și-l păstrează tot anul, hhayi okwesizini, ca animalele care hibernează (teoria acvatică a umanizării, neoficială, contestată în știință)?
Morgan, Elaine (1997). I-Aquatic Ape Hypothesis. I-Souvenir Press.I-ISBN 0-285-63377-5.
Morris, D.,Imfene enqunu: A Zoologist’s Study of the Human Animal Izinkampani zeMcGraw-Hill, 1967
Puiul de om este atât de neajutorat față de puii altor primate
Pentru că selecția a favorizat un creier mai mare, de fapt inteligența pe care o presupunea acesta? Creierul a crescut foarte mult înainte de naștere, dar creșterea lui nu putea sa aibă loc decât până la un punct. Punctul acela era reprezentat de canalul de naștere, limitat la rândul sau de mersul biped, în sensul că dacă ar fi fost mai mare, atunci capacitatea de a merge biped ar fi fost afectată. Khona-ke itshwele liyi-cu ngaphambi kwesikhathi 17 UMsombuluko, continuându-și creșterea cu un ritm similar celei din viata intrauterină, de fapt continuându-și viața intrauterină după naștere, ajungând ulterior la stadiul de dezvoltare atins de puiul de cimpanzeu la naștere.
Mayr, E., Kusukela kumagciwane kuya kubantu – evoluția lumii vii, Humanitas, 2004 ikhasi.308-309
Talia strămoșilor omului a crescut de la Australopithecine, bese kuba uhlobo lweHomo (Yasukuma indoda) și până la omul actual
Tot datorită creșterii creierului ? Okobuchopho obukhulu, bebelușul era mai mare, yingakho umama waba mkhulu. A devenit mai mare pentru ca sa aibă forță de a-l ține în brațe. Tot din această cauză, i-dimorphism yocansi (în cazul ăsta, diferența de înălțime dintre femele și masculi) kwehle uma kuqhathaniswa ne-Australopithecines.
Mayr, E., Kusukela kumagciwane kuya kubantu – evoluția lumii vii, Humanitas, 2004 p.308-309/
Omul și-a pierdut blana
Tot datorită creșterii creierului? Okobuchopho obukhulu, bebelușul era mai mare, yingakho umama waba mkhulu. A devenit mai mare ca să aibă forța de a-l ține în brațe. Tot din această cauză, i-dimorphism yocansi (în cazul ăsta, diferența de înălțime dintre femele și masculi) s-a diminuat față de Australopithecine.
Mayr, E., Kusukela kumagciwane kuya kubantu- evoluția lumii vii, Humanitas, 2004 ikhasi.308-309
Omul trăiește mai mult decât cimpanzeul
Pentru că are nevoie să învețe mai mult timp. Un factor de selecție a fost acela dat de vânătoare, ale cărei practici sunt dificile și necesită mai multe decenii pentru asimilare. Adică omul trăiește mult pentru că învățarea vânătorii a selectat indivizii care trăiesc mai mult, prin asta fiind mai buni vânători. Pentru comparație, U-Albert Einstein wayenakho 26 de ani când a început să-i învețe pe alții Teoria Relativității, deși pe el nu l-a învățat nimeni.
I-Finch, C. E.,. Stanford, C. B. Meat-adaptive genes and the evolution of slower aging in humans, Ukubuyekezwa Kwekota Kwebhayoloji, Mashi 2004; 79 (1)
Omul are o creștere mai lentă, o maturizare mai lentă, Ngamanye amazwi, o viață mai lentă, uma kuqhathaniswa nemfene pentru că o creștere mai lentă e asociată cu un creier mai mare? Ngempela, există anumite corelații între cele două fenomene. Dar creșterea lentă ar fi permis învățarea mai îndelungată, acumularea de cunoștințe pentru mai mult timp.
Morris, D.,Imfene enqunu: A Zoologist’s Study of the Human Animal Izinkampani zeMcGraw-Hill, 1967
Și dacă vă închipuiți că asta e tot, încă o idee:
Menopauza a apărut la om
Pentru ca bunicile să se poată dedica educației nepoților, învățându-i astfel să culeagă rădăcini (deși creșterea fitness-ului, adică a capacității de a avea urmași viabili trebuie să fie rezultatul selecției naturale, avantajele selective în asta se măsoară)? Ithiyori, într-adevăr, investirea în nepoți sau alte rude conduce la perpetuarea propriilor gene, dar educația unui copil trebuia să fie pe atunci extrem de costisitoare.
Oklebe, K., et al., Ugogo, ukuya esikhathini, and the evolution of human life histories. Proc Natl Acad Sci U S A 1998;95:1336-1339
Vreți o teorie care să răspundă în același timp la toate aceste întrebări? Și în câteva fraze, (de fapt în câteva cuvinte, frazele vin pentru explicații) fără ipoteze și postulate ajutătoare? Dacă nu ați devenit deja creaționiști, așa ceva se găsește în ”Civilizația foametei – o altă abordare a umanizării”. Evoluție 100%. Nokho, e o știință nouă, teoria lui Darwin abia de la anul va împlini 150 de ani de la publicare. Dacă medicina ar fi atât de tânără, am recomanda încă sângerarea pentru tot felul de maladii. Trebuie să dăm șanse unei științe care este încă în leagăn, dar nu trebuie să rămână acolo. E timpul ca și în evoluție să se inventeze… ama-antibiotics.