Lokhu okuthunyelwe kuyithuba elihle kakhulu lokubhala ngohlelo lwe-ISI, lokho engakwethembisa umngane isikhathi eside kakhulu. Kodwa futhi kuyithuba lokubuyekeza ukuthi imilolozelo yomlando iyinhle kangakanani (noma embi). Eminyakeni embalwa edlule, cishe ezimbili, Ngiyibone esitolo sefenisha, mhlawumbe Kika, incwadi yesiJalimane ekhuluma ngo-Ignaz Semmelweis. KwakungesiJalimane, kanjalo emazweni akhuluma isiJalimane, mhlawumbe e-Austria, lalingakathengiswa. Yilokho engikwenzayo, Ngihambisa izincwadi ezingadayisi ezitolo zefenisha. Bengifuna ukuyithenga, kodwa kwakungenziwa. Ngayibamba ngesandla ngemicabango yokubulala, phambi kwamakhamera. Lapho ngihamba okwesibili ngiyoyicela, kwakungasekho, base bebeke ezinye izincwadi noma ngingasazi ukuthi ngizoyibhekaphi. Ngiyazisola namanje. Ukuthi sekunesikhathi ngingayifundi incwadi yesiJalimane, ngaphezu kwalokho, indaba ka-Ignaz Semmelweis ibuhlungu kakhulu futhi empeleni ibonisa ukuthi isayensi isebenza kanjani, ikakhulukazi isayensi yezokwelapha, kodwa hhayi kuphela. Udokotela waseHungary uSemmelweis (1818-1865) wathola into engavamile enkathini lapho amagciwane ayengaziwa nokuthi abangela kanjani izifo (nakuba imibono ngobukhona babo yavela eNkathini Ephakathi, kusukela ngesikhathi sokufa kwabantu abamnyama). Izibonakhulu zokuqala zaziqokomise izinto eziphilayo ezincane ezazishwibilika emanzini, kodwa namanje izifo ezithathelwanayo zakhiqizwa…miasms, ngokwesayensi esemthethweni.
Wenzani uSemmelweis?? Observă ca în spitale, ukushona komama kwaba 3 izikhathi eziningi kunasekubelethweni kwababelethisi. I-Puerperal fever yayiyimbangela yokufa kwalaba besifazane, nangokugeza izandla ngekhambi elikhethekile (okungatheni manje, esekelwe ku-chlorine), ithuthukiswe nguye, izehlakalo zayo zehlisiwe zaba ngaphansi 1%. U-Ignaz naye wabhala incwadi ngakho. Futhi ishicilelwe. Kodwa yini enendaba? Wayegconwa yizikhulu zezokwelapha zangaleso sikhathi. Wayenokuphazamiseka kwemizwa futhi wagcina esendaweni yokukhosela ehlanya, unde după 14 izinsuku ashona ngazo ngenxa yokubola okubangelwa ukushaywa onogada.
Pare dincolo de tragedie? Indida yokudalelwa, ukufa ngalokho obungakuvimbela! Ukuthi umhlaba wawubukeka kanjani ngaphambi kwama-antibiotics? Ce însemna atunci o infecție? Ama-make-ups amafilimu asabekayo manje ayahlekisa uma kuqhathaniswa neqiniso ngaleso sikhathi.
Kuba njalo uma uzama ukwenza okuhle, uma uqhamuka nemibono emisha. Ukuzibulala noma ukusangana. Angazi ukuthi yikuphi okubi. Kodwa okubuhlungu kakhulu ukuthi kunabantu abanethonya abahlekisa ngodokotela abavele bathi kungenzeka, akufunda ekolishi, kodwa futhi kusukela ekusebenzeni kwansuku zonke, ukunciphisa imvamisa yemiphumela emibi kakhulu yokutheleleka ngegciwane ngokulawula ukuvuvukala. Ngisho ukuthi, ungaqhamuki nezinto ezitholakele, kodwa ukusebenzisa lokho owakufunda esikoleni. Wenzani uDkt. Groșan?, mhlawumbe nezinye izinto ezinemiphumela efanayo, abanye odokotela e-Afrika mhlawumbe bayakwenza, I-India noma amanye amazwe ngaphandle kwezicelo, unde se pare că efectele covid nu sunt atât de dureroase ca la noi. Akukhona nje ukuthi kunentsha eningi lapho, e mai cald etc. Ukunakekelwa komphakathi kunamandla kakhulu lapho, ngale kwezinye izici. Moașele din poveste adică… Și nu atâtea somități care sa spună medicilor și farmaciștilor ce să facă în cele mai mici amănunte cazul unui virus de răceală muntant. Asta în condițiile în care ieri l-am auzit pe Andrei Baciu că nu știa că există substanțe care ar putea combate furtuna citokinică.
„În atenția colegilor din presa, un pont de investigație:
Cum știi că un medic e cu adevărat un cercetător și nu un impostor care se plimbă pe la televizor pretinzând că are un tratament minune?
Kulula kakhulu. Trebuie să aibă în CV publicații științifice, adică articole cu câteva caracteristici obligatorii:
1. Idee originală și protocol de cercetare
2. Studii în condiții controlate strict
3. Iziphetho eziqinisekisiwe
4. Opinii ale altor medici reputați, într-un proces numit „peer review” care certifică calitatea știintifică a materialului.
Am căutat de curiozitate să vad care e activitatea științifică a doamnei Flavia Groșan, Ngokwesibonelo.
Am găsit un singur articol din 2011, publicat în Jurnalul de Chimioterapie Microbială Oxford. Akusona isifundo sakhe, ci al unui medic din străinătate. La care ea a participat, alături de alte câteva zeci de cadre medicale, din care destui români.
În el, medicii au dat două antibiotice pacienților cu pneumonie și au urmărit efectele. Doamna Groșan a avut probabil câțiva pacienți înrolați și a trimis datele cercetătorilor din străinătate care au scris articolul.
https://academic.oup.com/…/66/suppl_3/iii19/669346…
Asta e activitatea ei științifică într-o publicație reputată globală pe care am putut s-o găsesc. E menționată la „și alții care ne-au ajutat” într-un singur articol. Nu mă îndoiesc însă că mai are și alte articole publicate în România, căci aici avem o groază de reviste medicale de nișă, cu impact științific real de obicei redus.
Însă ca om de știință reputat și care contează… ei bine, putem spune destul de simplu că doamna Groșan nu a depășit Bihorul în mod semnificativ.
I-Deci, dragi colegi din presă, ibhuloho: Dacă vreți să aflați câte parale face în lumea științifică unul dintre medicii care apar la televizor, căutați-i numele în Google Scholar. E varianta motorului de căutare care indexează articolele științifice care contează cu adevărat. Mai sunt utile și PubMed sau ResearchGate.
Vă las plăcerea să descoperiți acolo și operele științifice ale Adinei Alberts, Ngokwesibonelo. Ukusikisela: kuzoba nzima kakhulu...)
Cu plăcere.”
